Buletin informativ Martie 2023

Noaberschap(cartier) în România

Dacă ne uităm la situația geopolitică din sud-estul Europei, se pare că România a adoptat cultura din estul Olandei. Ar putea fi și pentru că România se numește o insulă românească înconjurată de o mare slavă.

Fără prea multă zarvă, le-au deschis granițele vecinilor lor din Ucraina, astfel încât aceștia să poată exporta cereale. Aceeași atitudine au avut-o și față de Moldova, căreia i-au asigurat într-o oarecare măsură aprovizionarea cu energie. Iar în cazul celor din urmă, au promis sprijin acum că Federația Rusă provoacă tulburări acolo.

România, lăudată și în Congresul SUA pentru ajutorul acordat Ucrainei
Membri democrați și republicani ai Camerei Reprezentanților care fac parte din comisiile pentru informații, servicii armate, securitate internă, justiție și Helsinki, și anume: Bill Huizenga, Jason Crow, Sylvia Garcia, Eric Swalwell, Victoria Spartz, Linda Sanchez, Joe Wilson, Steve Cohen, Jim Costa și Robert Aderholt au recunoscut, de asemenea, rolul proeminent al României în gestionarea unei crize umanitare și de securitate cu puternice consecințe în regiune și la nivel global. Importanța sa, au spus ei, a fost reafirmată de cooperarea dintre cele două țări în contextul invaziei Rusiei în Ucraina. Aceștia au prezentat sprijinul bipartizan pentru Ucraina, afirmând că este esențial pentru menținerea unei ordini internaționale bazate pe reguli.
Alături de ambasadorul Andrei Muraru, România a fost reprezentată de senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei de politică externă a Senatului, ministrul culturii Lucian Romașcanu și deputații Ben-Oni Ardelean, Alexandru Muraru, Pavel Popescu și Dan Cristian Popescu, toți din coaliția guvernamentală formată din social-democrați, liberali și partidul minorității maghiare UDMR.

Stabilitatea politică a României contribuie la faptul că firmele olandeze investesc în țară în număr mare (peste 5800) și acest număr este în continuă creștere! Iar DRN, în calitate de organizație de afaceri, va continua să sprijine antreprenorii în acest sens, pentru a forma un noaberschap bun în sensul comercial al cuvântului!

Sectorul agricol și alimentar

Producătorul olandez de ingrediente de panificație Royal Zeelandia Group va investi 800.000 de euro în România până în 2023

“Intenționăm să acoperim întreaga hală de producție și de depozitare cu panouri solare, așa că ar trebui să fim capabili să generăm noi înșine o mare parte din energia consumată. Se vor face apoi investiții pentru a continua renovarea, pentru a spori siguranța angajaților și pentru a continua digitalizarea. Avem alocate investiții de peste 800.000 de euro pentru anul viitor”, a declarat Ovidiu Bocaniciu, directorul general al Zeelandia România.
El a adăugat că cea mai mare provocare pentru 2023 va fi legată de stabilitatea macroeconomică și apoi de reorganizarea lanțului de aprovizionare. În România, activitatea Zeelandia a început în 1998, odată cu achiziționarea grupului polonez Superbake, inclusiv a filialei sale locale. Zeelandia a avut anterior o fabrică în București, dar apoi a investit 3 milioane de euro într-o altă fabrică, la Iași. În Iași, compania are aproximativ 100 de angajați. Managerul spune că anul 2022 a fost mai dificil decât 2021 din cauza războiului din Ucraina și a inconsistenței lanțului de aprovizionare, precum și a creșterii prețurilor la energie. “Cu toate acestea, atingem niveluri similare de profitabilitate, iar vânzările au crescut semnificativ. Ne așteptăm la o cifră de afaceri de 73 de milioane de lei pentru 2022”. [1EUR =ong. 5RON] În 2021, Zeelandia a avut venituri de 61,4 milioane de lei și un profit net de 2,9 milioane de lei.

Prețul mediu în România pentru 1 ha de teren agricol a crescut la 7.601 euro

Potrivit celor mai recente date publicate la nivel european și citate de Agrointeligenta, prețul mediu al unui hectar de teren arabil în Uniunea Europeană în 2021 a variat între 3.661 de euro în Croația și 47.290 de euro în Luxemburg, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Prețul mediu al terenurilor din România crește de la an la an În cazul României, prețul mediu al unui hectar de teren arabil a fost de 7.601 euro în 2021, în creștere de la 7.163 euro în 2020. Prin comparație, prețul mediu al unui hectar de teren arabil în 2021 a fost de 6 096 de euro în Bulgaria, 5 940 de euro în Franța și 5 187 de euro în Ungaria. Alte state membre în care prețul mediu pe hectar de teren arabil este mai mic decât în România sunt Lituania, Estonia, Letonia, Slovacia și Croația.
În cazul României, cele mai mari prețuri pentru terenurile arabile sunt în regiunea București-Ilfov (10 707 EUR pe hectar) și cele mai mici în regiunea Nord-Vest (6 206 EUR pe hectar), în ambele cazuri mai mici decât în 2020. Potrivit Eurostat, prețul terenurilor arabile depinde de mai mulți factori, inclusiv de legislația națională, de climă, de proximitatea față de rețelele de transport, de calitatea solului, de sistemele de irigații și de forțele pieței legate de cerere și ofertă.
Sursa: agrointel.ro

Câte vaci de lapte au dispărut în România în ultimii ani?

Potrivit datelor publicate în Planul Național Strategic (PNS), atât efectivul de vaci de lapte, cât și producția totală de lapte crud din România au scăzut cu 3,3%, respectiv 18,4% între 2010 și 2020, se arată în știrea de pe Agrointeligenta. “Față de anul 2015, când se înregistrau 1.311.000 capete de vaci de lapte, numărul de vaci de lapte în 2020 a scăzut la 1.2.300.000 de capete, diferența de 81.000 de capete, reprezentând o reducere de 6,17%, ceea ce duce la o scădere a producției de lapte crud cu 6,47 %, de la 42.663.000 hl în 2015 la 39.901.000 hl în 2020”, arată datele citate.

Crește consumul de lapte pe cap de locuitor

Același document mai arată că, între 2015 și 2020, consumul anual de lapte pe cap de locuitor a crescut cu 9,19%, de la 237 litri/cap de locuitor la 259 litri/cap de locuitor, în timp ce producția anuală totală de lapte a scăzut cu 7,54% în aceeași perioadă. Prin acordarea de subvenții începând cu anul 2023, Ministerul Agriculturii, Naturii și Calității Alimentare urmărește să mențină producția de lapte la un anumit nivel, ținând cont de următoarele: – lipsa de oportunități alternative de angajare în zonele rurale; – riscul de abandonare a acestei activități, care nu satisface nevoile de consum intern și pune astfel în pericol securitatea alimentară; – necesitatea de a aproviziona piețele locale cu lapte și produse lactate pentru a utiliza capacitățile de producție existente, dintre care unele sunt în prezent închise. Cu toate că România se consideră o țară cu o importantă activitate de creștere a animalelor, produsele lactate sunt printre cele mai importate alimente. În cazul smântânii, de exemplu, raportul dintre producția internă și importuri este de 1 la 4. Pentru fiecare tonă de smântână produsă pe plan intern, România primește încă patru tone din străinătate pentru a acoperi consumul. “Soluția este dezvoltarea segmentului de producție și procesare”, a declarat recent Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică (INS).
Sursa: agrointel.ro

Accent pe creșterea vițeilor

Creșterea vițeilor este sub presiune în Țările de Jos. În cazul în care planurile de reducere a amoniacului vor fi puse în aplicare, acestea vor avea consecințe majore, în special pentru creșterea animalelor și a vițelului.
Creșterea în acest sector nu mai are loc în Țările de Jos. Din cauza provocărilor menționate mai sus, sectorul se va reduce în următorii ani, cu aproximativ 10-15% față de 2021. Cel mai mare semn de întrebare aici este cum vor funcționa schemele de achiziție ale guvernului pentru sectorul vițelului. Este probabil ca până la jumătatea anului 2023 să existe mai multă claritate în această privință, a declarat Jeroen van den Hurk, manager de sector Rabobank Food & Agri, creșterea intensivă a animalelor.

Fără creștere, dar cu o poziție internațională puternică

În România, creșterea vițeilor nu este încă dezvoltată. În plus, acum, un număr mare de viței sunt transportați cu vaporul, via Constanța, în Orientul Mijlociu pentru a fi sacrificați halal. Se preconizează că această cifră va fi redusă drastic de politicile UE în următorul deceniu. Din nou, ceea ce este o amenințare în Olanda este o oportunitate în România.
Acest lucru este valabil nu numai pentru creșterea vițelului, ci și pentru alte sectoare din sectorul agroalimentar (în special porcinele, culturile arabile, lanțurile de lactate, convenționale și ecologice, inclusiv). Cunoștințele olandeze sunt apreciate.

Rolul Agriprogess
Agriprogress, în cooperare cu Grupul operativ Agri & Food al DRN și Asociația Crescătorilor de Vițel (VVK), a organizat o vizită de studiu în România în luna iunie a anului trecut. În timpul călătoriei – care a fost o alternanță plăcută între afaceri și cultură – au fost vizitați o serie de actori cheie din acest sector în România, de exemplu Dutch Agritrading a lui Gert Bronkhorst (jucător important în comerțul cu viței), o serie de abatoare din România, Jan de Boer de la DN Agrar (cea mai mare fermă de lactate din România) și Karpaten Meat (Black Angus pe bază de iarbă). Aceasta intercalată cu vin bun de la Tohani din Mizil, Sergiana din Poiana Brașov și tururi ale Sibiului și Bucureștiului. Ca răspuns la această vizită, au fost organizate ulterior, în toamnă, două misiuni ale abatoarelor și ale crescătorilor de bovine la tauri de carne de vită, crescători de vițel, furnizori și abatoare din Țările de Jos. În prezent se poartă discuții pentru dezvoltarea unui grajd de viței, îmbunătățirea și dezvoltarea unui abator și achiziționarea unui lanț

Agriprogress este bucuros să ajute investitorii și antreprenorii olandezi să pună piciorul în această țară cu mult spațiu. Site-ul enumeră o serie de întreprinderi aflate în prezent la vânzare. Suntem bucuroși să organizăm și în acest an o serie de misiuni în România. RFO dă și ea o mână de ajutor, 50% din costuri pot fi plătite de RFO.

Mai multe informații: www.agriprogress.com.

Grupul olandez DN Agrar, cel mai mare producător de lapte crud din România, cumpără 800 de vaci Holstein

DN Agrar, o companie controlată de un grup de investitori olandezi, listată pe piața AeRO de la BVB, a cumpărat 800 de vaci Holstein pentru extinderea uneia dintre fermele sale. Obiectivul este de a ajunge la 12.500 de animale, față de cele 11.000 pe care le au în prezent, prin extindere organică sau achiziții de ferme.

DN Agrar Group SA (DN) își continuă investiția în ferma Apold prin achiziționarea a 800 de vaci Holstein, potrivit unui anunț al companiei. Potrivit companiei, investiția are ca scop creșterea capacității de producție și reînnoirea efectivului de vaci de lapte și de tineret.

“La DN AGRAR, continuăm să investim pentru dezvoltarea fermei. Până în prezent, achizițiile pentru ferma Apold ajung la un efectiv de 1.200 de animale, din care o parte vor fi folosite pentru reînnoirea efectivului de vaci de lapte, iar o altă parte pentru completarea noii capacități de producție a fermei. Investițiile realizate anul trecut, pentru modernizarea și extinderea sălilor de muls, ne permit să creștem atât mărimea efectivelor, cât și producția de lapte, fără a compromite standardele de calitate care definesc activitatea noastră”, a declarat Jan Gijsbertus de Boer, președintele consiliului de administrație al DN Agrar Group.

În 2016, Jan de Boer a primit premiul Romanian Business Award din partea rețelei românești din Olanda.

Sfaturi pentru fermierii români în vederea creării (mai multor) brise-vânturi agricole

“Brâurile de vânt (forestiere) realizate din specii agricole au fost propuse ca noutate de către specialiștii Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) “Gheorghe Ionescu-Șișești”, a anunțat președintele acestui înalt for, prof. univ. dr. Valeriu Tabără to.

El a reiterat faptul că schimbările climatice nu sunt o poveste vagă, ci o realitate. De asemenea, profesorul Tabără a vorbit despre eforturile specialiștilor de a crea noi soluții pentru protejarea culturilor prin bariere forestiere (parazăpezi). “Parbrizul este absolut necesar. Ne-am gândit la o noutate pe care dorim să o brevetăm ca un fel de gard. Nu ne îndreptăm spre specii forestiere, ci spre specii agricole.
Vorbim de nuc negru, cireș sălbatic, eventual și tei, pentru a mări suprafața de plante melifere și apoi, la baza perdelei, (…) vom adăuga cireși de ceară și aluni – unde va funcționa, deci ceva care să închidă perdeaua în jurul bazei”, a anunțat profesorul Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii. Președintele ASAS a precizat, în cadrul emisiunii Agrostrategia, că trebuie să se țină cont de specificul climatic al fiecărei zone a țării atunci când se realizează parazăpezi forestiere din specii agricole. “Avem un fel de brâu de vânt pentru pomi fructiferi la Mărculești, pe baza unei teze a unui silvicultor de acum câțiva aniTrebuie să ținem cont de condițiile fiecărei zone (…) Nu contestăm brâurile de vânt din silvicultură, care cu siguranță au valoarea lor, dar venim cu niște completări, inclusiv din punct de vedere ecologic”, a spus prof. Tabără.

Un antreprenor român investește 1 milion de euro în cătină de mare ecologică

La Timișoara se află cea mai recentă linie de producție a nectarului organic de cătină de mare Frootya, un brand dezvoltat de un antreprenor local care a investit un milion de euro în cultivarea plantei din 2013. Investiția a fost acoperită de fonduri private și europene.
Linia de producție Frootya include suc crud de cătină de mare, precum și combinații de nectar de cătină de mare cu mango, aronia, ghimbir, portocale și miere. Cătină românească crește pe Valea Mureșului, într-o fermă dotată cu toate facilitățile necesare, în condiții controlate și certificate ecologic. ‘În primul an de la lansarea brandului Frootya, își propun o cifră de afaceri de 250.000 de euro, din care 100.000 de euro vor proveni din vânzarea de sucuri și nectaruri, iar restul din vânzarea en-gros a fructelor de cătină de mare’, spune Lucian Popa, managing partner la PALD Biofarm, compania care operează brandul Frootya. Lucian Popa a decis să înceapă să investească în agricultură în 2013. A ales cătina de mare, un produs potrivit pentru agricultura ecologică, iar prima investiție a fost cumpărarea unui teren de 42 de hectare într-o zonă cu tradiție în pomicultură – Valea Mureșului, în provincia Arad. În 2014, au fost plantate primele 10 hectare de cătină, iar în 2019, proiectul a reușit să obțină prima rundă de fonduri europene. În primii ani, cătina de mare a fost vândută la procesatori interni și externi, cu ridicata. ‘În urma unei analize de piață și a dorinței de a fi mai aproape de consumatorul final, am decis să adăugăm sucuri și nectaruri la oferta noastră’, spune Lucian Popa. Până în 2023, antreprenorul intenționează să se extindă cu o nouă linie de producție automatizată, cu finanțare europeană, și să optimizeze costurile prin instalarea independenței energetice prin panouri fotovoltaice.

Cătină de mare ( Hippophae rhamnoides L.) este un arbust sau copac cu frunze caduce, cunoscut și sub numele de ananas siberian, arțar de nisip, boabe de mare și verbină. Hippophae L. este originară din Munții Hengduan și din estul Himalaya și este larg răspândită în regiunile temperate din Eurasia. Fiecare parte a acestei plante (fructe, frunze, tulpini, ramuri, rădăcini și spini) a fost folosită în mod tradițional în medicină, în suplimente nutritive, în conservarea solului și a umidității și în crearea de habitate pentru animalele sălbatice. Acesta este motivul pentru care cătina de mare este cunoscută popular sub numele de “planta minune”, “tufișul de aur” sau “mina de aur”.
În ultimii ani, au existat numeroase rapoarte privind activitățile farmacologice ale cătinăi de mare, inclusiv activitățile sale anticancerigene, antiinflamatorii, antimicrobiene și antivirale, precum și capacitatea sa de a acționa în protecția cardiovasculară). Nu există nicio îndoială că spinarea de mare are un mare potențial medicinal și terapeutic, care poate fi atribuit faptului că spinarea de mare conține mai multe vitamine, carotenoizi, polifenoli și acizi grași.

Sectorul constructiilor navale

România are nevoie urgentă de putere maritimă suplimentară și nu de declarații de intenție și/sau promisiuni vagi

Având în vedere situația de securitate din Marea Neagră și din jurul acesteia, este urgent ca guvernul român să se hotărască și să nu se mai lase intimidat de French Naval, care este o companie de stat.

Ce a precedat
Franța și România au semnat la 15 iunie 2022 un memorandum de înțelegere care vizează dezvoltarea capacităților marinei românești. Nimeni altul decât președintele Macron s-a deplasat în România, unde, în marja vizitei sale, a fost semnată scrisoarea de intenție. Odată cu semnarea, proiectul de construcție a noilor corvete românești de către Naval Group ar putea avansa. Acest proiect se desfășoară de aproximativ șapte ani, fără a se obține prea mult teren. Iar în 2023, acest lucru nu este încă valabil.

Damen sau Naval Group?
Cele patru noi corvete românești urmau să fie construite inițial de compania olandeză Damen. Cu toate acestea, când un nou guvern a preluat mandatul în România, a decis să organizeze totuși o licitație. Aceasta a fost câștigată de Naval Group în 2019. Compania franceză de stat a fost susținută în acest demers de președintele Macron. Proiectul a implicat 1,6 miliarde de euro.
Damen a depus apoi o altă obiecție oficială. Potrivit Damen, au existat mai multe nereguli în cadrul licitației și al atribuirii. De exemplu, în timpul licitației ar fi fost divulgate informații, inclusiv elemente ale ofertei financiare. În cele din urmă, prețul oferit de Naval Group a fost cu 50 de milioane de euro mai mic decât cel oferit de Damen.
Damen a depus o contestație oficială la autoritățile anticorupție din România și la Tribunalul București. Cu toate acestea, acest lucru nu a avut niciun efect, lăsând Naval Group drept câștigător final.

Întârziere din cauza unui dezacord între Franța și România
Cu toate acestea, construcția corvetelor nu a început încă. Naval Group și șantierul local din Constanța, unde urmează să fie construite corvetele, nu se pot pune de acord asupra responsabilității construcției. Naval Group dorește ca responsabilitatea să fie preluată de partenerul său român, deoarece acesta trebuie să construiască corvetele. Pentru România, însă, acest lucru este exclus.
Această responsabilitate are legătură cu locul în care ajunge factura în cazul în care ceva nu merge bine. Naval Group dorește ca navele să fie construite pe un șantier unde nu a mai fost construită nicio navă militară. De aceea, francezii nu vor să-și asume întreaga responsabilitate. Cu toate acestea, șantierul ales a fost cel ales de francezi.

Acest lucru face ca acest lucru să fie mai interesant pentru Damen, care are două șantiere navale în România, unde se construiesc nave militare de 20 de ani. La șantierul de la Galați se construiește nava de aprovizionare Den H elder, iar șantierul de la Mangalia este chiar deținut parțial de statul român.
Din cauza neînțelegerilor dintre Franța și România, semnarea efectivă a contractului a fost amânată pentru o perioadă lungă de timp. Guvernul român a stabilit de mai multe ori un termen limită, dar acesta a fost amânat de fiecare dată. Acest lucru a dat Damen speranța că va recâștiga controlul asupra licitației până la urmă, a apărut în aprilie 2022. De altfel, termenul limită de la sfârșitul lunii aprilie a fost de asemenea ratat, după care a fost amânat până în această toamnă. Iar memorandumul de înțelegere semnat la 15 iunie 2022 nu a ieșit din acest impas.

Capacitatea limitată a marinei românești
Între timp (2023), planurile și oportunitățile românești par să fi crescut. Ministrul român al Apărării, Vasile Dîncu, a remarcat recent că programul inițial era depășit: “Nu mai corespunde pe deplin nevoilor noastre. Avem nevoie de un program mult mai complex”.
Faptul că România are nevoie de un plus de influență maritimă este incontestabil. În prezent, marina românească are capacități foarte limitate, cu trei fregate multifuncționale, inclusiv două nave second-hand din Marea Britanie. De asemenea, există șapte corvete în serviciu, dintre care cele trei tipuri Tarantul sunt moștenite din epoca sovietică. În plus, România are un submarin din clasa Kilo. Cu toate acestea, nu a mai navigat din 1996.
Forțele navale ale României intenționează să înceapă procedurile de achiziție a submarinelor în 2023. Alte programe de achiziții includ nave de dragare a minelor, vehicule de asalt amfibiu și elicoptere.

“Alături de programul SIML (Sistemul mobil de lansare a rachetelor antinavă), Armata României acordă o mare importanță, pe termen scurt, lansării programului “Submarin împotriva amenințărilor de suprafață și subacvatice” și achiziționării de nave de vânătoare de mine, nave de intervenție pentru scafandri, vehicule de asalt amfibiu și elicoptere cu capabilități de luptă la suprafață.
În ceea ce privește înzestrarea și modernizarea, șeful Statului Major al Forțelor Navale a invocat ne demararea marelui program de achiziție a corvetelor multifuncționale ca fiind principalul motiv al neatingerii de către țara noastră a obiectivelor de capabilitate stabilite în ceea ce privește – față de NATO.

“În anul 2022, eforturile structurilor Forțelor Navale Române s-au concentrat pe realizarea serviciului permanent de luptă, pe supravegherea spațiului maritim și fluvial din zona noastră de responsabilitate, precum și pe operațiunea de luptă împotriva minelor marine, pe care am declanșat-o din Ucraina după izbucnirea războiului”, a spus viceamiralul Mihai Panait, la începutul prezentării sale.

Și francezii?
Președintele Macron a calificat noile dorințe ale României drept un “plan ambițios”, astfel încât este probabil ca acestea să fie mai ample sau mai avansate decât corveta Gowind a Naval Group, aleasă anterior de români.
De asemenea, Franța vrea să servească România în planurile sale de a avea noi submarine. În 2018, România a decis în continuare să nu cumpere submarine Type 214 de la tkMS din Germania, din lipsă de fonduri. Cu toate acestea, acum bugetul apărării a fost majorat la 2,5% din PIB și se pare că este posibil și mai mult. Noile submarine ar putea fi construite de Naval Group.

Noul ministru francez al apărării, Sébastien Lecornu (stânga), semnează scrisoarea de intenție cu omologul său român, Vasile Dîncu. (Foto: Apărarea franceză)

Atunci apare gândul că măgarul nu se împiedică de două ori de aceeași piatră, pentru că, dacă Naval Franceză nu și-a îndeplinit mai întâi obligațiile, vor apărea îndoieli cu privire la punerea în aplicare a noilor ordine. Până la urmă, se are în continuare același omolog de la Constanța care nu poate executa un astfel de proiect. Este posibil ca Guvernul român să opteze pentru o licitație publică, deoarece experții francezi Hugo Decis (Institutul Internațional de Studii Strategice) și Xavier Vavasseur (fost diplomat francez) pe care i-a consultat s-au dovedit a fi legați de marina franceză.

Damen Shipyards a primit Premiul pentru afaceri românești din partea Rețelei Românești Olandeze în 2014

Damen Shipyards Mangalia construiește două structuri pentru platformele offshore care vor ajunge la un parc eolian offshore în apropiere de New York.

Șantierul Naval Damen Mangalia din România (DSMa), cea mai mare unitate a grupului, a anunțat că lucrează în prezent la două proiecte de transmisie offshore HVDC (High-Voltage Direct Current), două suprastructuri destinate platformelor offshore.

Structuri offshore în construcție la Damen Mangalia Foto: Damen Shipyards

Cele două suprastructuri sunt construite în baza unor contracte cu Aker Solutions, iar lucrările au început anul trecut (2022) și, odată cu începerea asamblării și a echipării, primul proiect va fi livrat în prima jumătate a anului 2023, iar cel de-al doilea în primul trimestru al anului 2024.

După finalizare, platformele HVDC vor pleca spre situl Aker Solutions din Stord, Norvegia, unde echipamentul HVDC va fi instalat și pus în funcțiune înainte de a fi livrat la destinația finală, a anunțat Damen.

Platformele HVDC vor fi apoi transportate la parcul eolian offshore Sunrise, situat la aproximativ 30 de mile est de Montauk Point în Long Island, New York.
Acest lucru arată că Damen Shipyards este o companie versatilă.Damen anunță că, în cadrul acestor proiecte, se ocupă de construcții structurale, protecția suprafețelor, echipamente, izolații, iluminat, conducte, cabluri locale și altele, precum și de construcția rețelelor de transport.

Sector Logistica si Transport

Cât câștigă muncitorii români din transport și distribuție?

Peste 2.600 de locuri de muncă în transport și distribuție au fost publicate de angajatori de la începutul anului și până în prezent. Acesta este unul dintre sectoarele care recrutează masiv, dar care atrage și un număr mare de candidaturi în fiecare lună. Cele mai multe se adresează candidaților începători și fără experiență, urmați de candidații de nivel mediu (cei cu o experiență între doi și cinci ani în domeniu).
La începutul anului, seniorii și managerii sunt mult mai puțin căutați. “Acest lucru se întâmplă pentru că vorbim de un domeniu cu o fluctuație mare de personal pe aceste segmente – entry și mid-level. În plus, volumele de afaceri ale angajatorilor din acest sector au crescut substanțial în ultimii doi ani, astfel că nevoia de extindere naturală g de echipe au venit de aici. Doar pentru curieri, unul dintre cele mai căutate profile de candidați din transport și distribuție, de exemplu, avem în prezent peste 700 de posturi vacante pe platformă”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs .

Salariul mediu al celor care lucrează în transport și distribuție este de 3.500 de lei (710 euro) pe lună. Un promotor câștigă 2.800 de lei (568 de euro), în timp ce media pentru un distribuitor auto ajunge la 4.000 de lei (811 euro).
Șoferii au un salariu mediu de 2.700 de lei(548 de euro), dar acest plafon se aplică doar celor a căror activitate nu presupune deplasări în alte orașe sau în străinătate.
În ceea ce-i privește pe șoferi, plaja salarială este foarte largă și depinde de program, de timpul în care este condus vehiculul și, bineînțeles, de distanțele pe care trebuie să le parcurgă.
De exemplu, salariul unui șofer de camion ajunge la o medie de aproape 3.800 de lei (771 de euro) pe lună, iar cel al unui șofer de camion pe rute internaționale poate depăși 14.000 de lei (2.840 de euro).
Deși salariul mediu în acest domeniu este de 3.500 de lei (710 euro) și mai mult de jumătate dintre posturile vacante se adresează candidaților începători, salariile oferite pentru posturi de specialist sau de conducere pot fi mai mari decât media generală a pieței pentru posturi similare. Astfel, au fost introduse salarii de 20.000 de lei(4058 euro) pentru funcția de director economic, 18.000 de lei( 3652 euro) pentru Chief Technological Officer, 16.000 de lei(3246 euro) pentru manager de proiect sau 13.000 de lei(2637 euro) pentru un director administrativ.

În ultima lună, au fost înregistrate 61.000 de cereri de angajare pentru locuri de muncă în domeniul transporturilor și distribuției. 90% dintre cereri sunt pentru locuri de muncă în țară și 5,3% pentru locuri de muncă în străinătate.
Pentru joburile entry-level, diferența de salarii între România și țările din Europa de Vest poate fi de 1 la 5. 4,7% din cererile de angajare se referă la locuri de muncă la distanță.
Cele mai mici salarii medii nete introduse până în prezent de lucrătorii din transport și distribuție sunt pentru: Operator calculator – 2.300 lei(467 euro) Curier – 2.500 lei(507 euro) Responsabil depozit – 2.700 lei(507 euro) Tehnician – 2.700 lei(547 euro) Contabil debutant – 2.800 lei(568 euro)

Orașele cu cele mai mici salarii medii nete în transport și distribuție sunt: Galatia: 1,800 lei(€ 365) Vaslui: 2,300 lei( € 467) Buzau: 2,500 lei( € 507) Brăila: 2,500 lei(€ 507) The cities with the highest average net wages in transport & distribution are: București: 4.000 lei(812 euro) Cluj – Napoca: 3.800 lei(771 euro) Timișoara: 3.500 lei(710 euro) Sibiu: 3.300 lei(670 euro) Arad: 3.000 lei(609 euro)

Mișcarea ratei de conversie leu/euro până la 4 martie 2023)
Posturile pentru care au fost înregistrate cele mai mari valori salariale în acest câmp: Director economic: salariu mediu net la nivel național – 6.500 lei( 1319), salariu maxim – 20.000 lei( 4058 euro) Director de proiect: salariu mediu net la nivel național – 6.000 lei( 1217), salariu maxim – 16.000 lei(3246) Director de transport: salariu mediu net la nivel național – 6.000 lei(€ 1217), salariu maxim – 15.000 lei(€ 3043) Planificator transporturi: salariu mediu net la nivel național – 4.000 lei(€ 812), salariu maxim – 13.000 LEI(€ 2638) Specialist recrutare: salariu mediu net la nivel național – 3.500 lei(€ 710), salariu maxim – 12.000 lei(€ 2435)

Proiecții privind sectorul transporturilor din România în 2023

Piața continuă să crească, iar România devine un punct important pe harta transportului internațional
DSV Road, a treia cea mai mare companie de transport de marfă din România și din Europa, estimează că piața de transport de marfă din România va continua să crească în 2023, dar nu la nivelul de anul trecut, România va deveni un punct important pe harta transporturilor internaționale , iar serviciile de transport care ajută companiile să își reducă costurile vor fi cele mai căutate pe tot parcursul anului, acestea sunt principalele previziuni ale pieței de transport în 2023, potrivit unei analize a companiei.

“Evoluția pieței din România este strâns legată de situația de la nivel macro, de ceea ce se întâmplă pe celelalte piețe, de contextul regional. Urmărim întotdeauna factorii externi și, dacă ne uităm la anul 2023, ne așteptăm în principal la o consolidare a progreselor importante pe care le-am făcut anul trecut, după perioada de pandemie. Deși efectele inflației se resimt, vedem potențialul de creștere al serviciilor de transport, în special al serviciilor de grupaj și intermodal, iar reașezarea unor rute de transport, după război, va oferi noi creșteri”, a declarat Sergiu Iordache, director general DSV Road.

Piața transporturilor continuă să crească

DSV Road estimează că piața de transport din România va continua să crească în acest an, dar nu va depăși nivelul din 2022. Mai exact, în 2023, rata de creștere a acestei industrii va încetini din cauza consumului mai mic, ca urmare a creșterii inflației.
De fapt, sectorul transporturilor din România este una dintre cele mai stabile ramuri ale economiei, cu o creștere continuă chiar și în perioade de criză.
În acest context, DSV Road estimează o creștere de 10% a afacerilor sale, ceea ce va consolida avansul accelerat din 2022, când a înregistrat o cifră de afaceri de 70 de milioane de euro, cu 40% mai mare decât în anul precedent.

România devine din ce în ce mai importantă pe harta transporturilor internaționale

România devine o destinație din ce în ce mai interesantă pe harta transportului internațional de mărfuri, care se estimează că va continua să crească și în 2023, deși evoluția va fi mai mică decât anul trecut, când activitatea a revenit puternic după pandemie.
Din punct de vedere al transportului de marfă, România a căpătat importanță la nivel internațional din mai multe motive, printre care războiul din Ucraina, care a mutat o parte din trafic în țara noastră, proiectele de infrastructură pentru dezvoltarea autostrăzilor și a căilor ferate, dar și proiectele realizate cu bani europeni care au contribuit la dezvoltarea companiilor din România.

Transportul în regim de grupaj rămâne cea mai răspândită formă de transport

Transportul de grupaj, în care un singur camion poate fi încărcat cu mărfurile mai multor companii, rămâne cel mai solicitat mod de transport la nivelul pieței, în special pentru importuri, dar din ce în ce mai mult și pentru exporturi, datorită avantajelor sale. Printre acestea se numără capacitatea de a transporta orice greutate între 10 kg și 2 500 kg fără a fi necesară încărcarea unui camion complet, ceea ce optimizează costurile pentru companii cu până la 80%, precum și viteza de transport către diferiți destinatari.

Creșterea transportului în regim de grupaj este susținută din ce în ce mai mult de dezvoltarea comerțului electronic și a serviciilor online, precum și de minimizarea stocurilor.
În cadrul DSV Road, transportul în regim de grupaj este cel mai solicitat serviciu, reprezentând 60% din cifra de afaceri a companiei. Până în 2022, cererea de grupaj în cadrul activităților de transport va crește cu 40%.

Transportul intermodal în creștere rapidă
Transportul intermodal, care constă în combinarea a două moduri de transport (de exemplu, feroviar și rutier), devine din ce în ce mai important pe piața românească de transport, datorită costurilor mai mici și efectelor pozitive asupra mediului, o preocupare tot mai importantă pentru companii.La DSV Road, transportul intermodal se află pe locul doi în topul celor mai solicitate servicii, creșterea cererii pentru acest tip de transport fiind estimată la minimum 20% până în 2023.

Soluțiile de transport ecologic câștigă viteză în România

Racordarea la standardele UE și la directivele europene a dus la creșterea interesului companiilor pentru reducerea emisiilor de CO2 și, astfel, la implementarea soluțiilor de transport ecologic.
Deși este încă la început în România, partea de sustenabilitate câștigă teren, mai ales în contextul în care strategia ESG a devenit o parte esențială a strategiei de afaceri a companiilor.
De exemplu, DSV Road a dezvoltat soluția CO2 Reporting Tool, un sistem de monitorizare a impactului de mediu al amprentei de carbon rezultată din utilizarea combustibilului în transportul rutier de marfă, ceea ce duce la reducerea în timp real a cantității de emisii de CO2 pe lot de mărfuri transportate și a standardului pe camion.
De asemenea, Grupul DSV, din care face parte și DSV Road, a lansat recent cel mai ambițios program de sustenabilitate pentru a-și reduce amprenta de carbon. în următorii cinci ani.
Prin acest program special, DSV Road, cu sediul în România, se alătură cursei inițiativelor de protejare a mediului, accelerând creșterea diviziei de Transport Verde cu noi proiecte de reducere a emisiilor de carbon.
“Acordăm o importanță din ce în ce mai mare serviciilor ecologice, iar utilizarea tehnologiei noastre pentru a monitoriza cantitatea de emisii de carbon eliminate din aer permite companiilor să vadă impactul asupra mediului. De asemenea, este în concordanță cu misiunea DSV Road de a reduce emisiile de carbon cu până la 40% până în 2030”, explică Sergiu Iordache, director general DSV Road.

Activitatea de export, din ce în ce mai intensă

O altă tendință importantă este creșterea activității de export, înregistrându-se progrese atât în categoriile tradiționale de export, cât și în cele noi. Diversificarea economiei autohtone a crescut tot mai mult, iar România a urcat în topurile internaționale care analizează nivelul de complexitate al economiilor lumii, ajungând pe locul 19 în topul celor mai complexe și avansate țări din 133 de state ale lumii, după un avans de 20 de locuri în doar câțiva ani, potrivit unei analize a Universității Harvard.

Digitalizarea este din ce în ce mai vizibilă în sectorul transporturilor

Nu în ultimul rând, piața de logistică și transporturi din România va cunoaște o transformare continuă, în contextul în care digitalizarea redefinește modul în care sunt văzute operațiunile și serviciile în acest sector. Soluții precum urmărirea transportului de marfă direct la client, cum ar fi aplicația ETA a DSV Road, vor fi deosebit de utile, deoarece în contextul actual va continua să existe problema creșterii timpilor de așteptare la frontieră.
DSV Road se așteaptă ca tendințele industriei din acest an să creeze un impuls pozitiv și să consolideze poziția pieței românești, una dintre cele mai importante piețe din regiune.
Sursa: DSV Road

Istoricul transportului de cereale din România prin Portul Constanța

Traficul de mărfuri prin portul Constanța în primele 11 luni din 2022 a înregistrat o creștere de aproximativ 10% față de anul 2021, care a fost, de asemenea, un an record, potrivit Agrointeligența.

Portul Constanța a jucat un rol strategic pentru tranzitul de mărfuri din și spre această țară în 2022, după izbucnirea războiului din Ucraina, astfel că agenții guvernamentale și companii private au investit masiv în portul românesc, potrivit adevarul.ro.
Potrivit datelor estimative ale Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA (CN APM), debitul de marfă în primele 11 luni din 2022 a fost de 69,7 milioane de tone, în creștere cu aproximativ 10% față de 2021, un an record. ‘Pe baza rezultatelor de până acum, anul 2022 reprezintă un an cu un nou record istoric de trafic pentru portul Constanța’, a declarat Florin Vișan, directorul general al CN APM.
Cerealele au fost principalele mărfuri transportate de Portul Constanța Potrivit datelor, cerealele reprezintă grupa de mărfuri cu cea mai mare pondere în totalul transporturilor, peste 30%, Portul Constanța consolidându-și poziția pentru acest tip de marfă. Din punct de vedere cantitativ, producția de cereale în primele 11 luni a fost de 22,4 milioane de tone. Principalele țări către care au fost direcționate transporturile de cereale au fost Egipt, Iordania, Filipine, Arabia Saudită, Spania, Turcia, Israel, Sudan și Tunisia.
Potrivit CN APM, structura traficului de mărfuri prin porturile maritime românești arată că pe primul loc se situează cerealele, urmate de țiței, mărfuri diverse, produse petroliere, minereu de fier și îngrășăminte. Din traficul total de aproape 70 de milioane de tone de mărfuri, importurile reprezintă peste 23 de milioane de tone, exporturile peste 22 de milioane de tone, tranzitul – 20,5 milioane de tone, iar cabotajul aproximativ 4 milioane de tone.

Principalele țări importatoare sunt Turcia, Brazilia, Grecia, Georgia, Ucraina și Italia. În ceea ce privește exporturile, primele țări sunt: Egipt, Spania, Turcia, Iordania, Iran, Olanda, Algeria, SUA și Maroc. Portul Constanța are acum un rol strategic Vizan a adăugat că portul Constanța are un rol strategic în contextul actual.
‘În contextul actual, rolul strategic al Portului Constanța ca hub regional de marfă a devenit mai proeminent ca niciodată și a devenit o rută importantă, esențială pentru traficul de marfă din zonă. Portul Constanța a devenit un nod maritim vital care leagă Europa de vest și estul Europei centrale de Asia Centrală, Orientul Îndepărtat și Africa de Nord.

‘Importanța portului se datorează, de asemenea, conexiunilor maritime strategice cu Dunărea, precum și legăturilor feroviare și rutiere’, a adăugat Florin Vizan. În acest an, Guvernul României și administrația portuară au investit sute de milioane de euro pentru a crește capacitatea portului, iar companiile private cu operațiuni portuare și-au mărit și ele investițiile. Printre acestea se numără reabilitarea infrastructurii feroviare și rutiere a portului, precum și proiecte de modernizare a infrastructurii de distribuție a energiei electrice și a serviciilor publice. În același timp, în ceea ce privește investițiile private, în Portul Constanța este în curs de amenajare un terminal RORO și de marfă, un proiect de 75 de milioane de euro implementat de DP World.

Sursa: agrointel.ro

Sectorul IT

Investcorp intră în acționariatul româno-olandez NetRom Software

NetRom Software kri jgt un nou acționar majoritar. Casa de investiții Investcorp Technology Partners, care aparține grupului cu același nume cu sediul în Bahrain, intră în acționariatul companiei de software, care are aproape 500 de angajați și birouri în Utrecht, Arnhem și în orașele românești Craiova și Timișoara.

Cu o injecție de capital nedivulgată, Investcorp se alătură acționarilor actuali. Aceștia sunt fondatorul și directorul executiv Han in ‘t Veld, alți membri ai echipei de conducere și investitorul IceLake, cu sediul în Amsterdam, care a intrat în afacere în 2019 după ce a achiziționat acțiuni de la investitori informali. Părțile nu furnizează informații financiare suplimentare cu privire la tranzacția lor.
Conform ultimului raport anual disponibil, cel din 2021, NetRom Software a realizat vânzări nete de 21,5 milioane de euro, din care a obținut un profit după impozitare de aproape 3 milioane de euro. În același an, NetRom Software și-a mutat sediul central din Breda în spații mai mari în parcul de afaceri Papendorp din Utrecht. Printre clienți se numără compania de cablu și telecomunicații VodafoneZiggo, compania de leasing auto LeasePlan și compania de transport public Transdev.

“Jucător cheie

Cu Investcorp ca principal furnizor de capital, NetRom Software își propune să se dezvolte în continuare și să intre pe noi piețe geografice. Într-o declarație de presă, fondatorul In ‘t Veld a calificat intrarea casei de investiții drept un pas esențial pentru a deveni un “jucător important” în industria sa.
Investitorul cu sediul în Bahrain a fost încă de anul trecut în atenția presei ca posibil cumpărător al lui AC Milan. Înființată în 1982, Investcorp investește în numeroase industrii, dar în trecut și-a câștigat notorietatea mai ales prin implicarea sa în mărci de lux precum Gucci și Tiffany.
Surse: NetRom, Ziarul Financiar și Profit

Han in ‘t Veld este membru al Consiliului de Administrație al Rețelei Românești din Olanda, iar NetRom a primit premiul Romanian Business Award în 2015

Blog: Post Craiova: Schiphol sau Schiphel?

De două ori pe săptămână, pot fi găsit la Aeroportul Schiphol. În prezent, este cunoscut și sub numele de “Schiphel”. În ciuda recentei acoperiri negative, cred că ar trebui să fac o pledoarie pentru aeroport. Totul este subiectiv, dar, timp de zeci de ani, Schiphol a fost pentru mine o oază de eficiență și lux. Unul dintre aeroporturile care se regăsește mereu pe listele celor mai bune aeroporturi din lume. Invariabil în primele trei locuri în Europa și în primele zece la nivel mondial.

Acum, mulți oameni par să fie dornici să dea foc complet aeroportului. Mi se pare prea ușor. Este un pic cam gâfâitor și poate nedrept să judecăm companiile – sau oamenii – numai sau în principal pe baza ultimelor lor performanțe.
Într-adevăr, în marea majoritate a cazurilor, acest lucru este complet nejustificat.
În cazul aeroportului Schiphol, se spulberă astfel 150 de ani de istorie a aviației dintr-o singură lovitură, pe baza circumstanțelor speciale, a agitației de astăzi.

Pentru a judeca cu adevărat ceva, trebuie să cunoști contextul. Circumstanțele în care se fac alegeri și în care trebuie să se facă treabă.
În sistemul în care lucrăm cu toții, viteza și eficiența trebuie să fie obținute la cel mai mic cost posibil. Aceasta este lumea în care trăim.
Eliminarea furnizorilor externi – pentru operațiunile de manipulare a bagajelor de la Schiphol există nu mai puțin de opt – este cea mai bună practică pentru aproape toate industriile.

În acest proces, Schiphol a cunoscut o criză de coroană fără precedent, cu milioane de pasageri mai puțin decât în mod normal. Nu este o situație în care să trageți cu generozitate și în mod preventiv sforile pungii pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale angajaților dumneavoastră.
Unul dintre motivele plauzibile pentru actuala lipsă de personal este efectul secundar al “economiei flash”, în care alimentele, mesele și pachetele sunt livrate instantaneu.
Această nouă industrie de livrare acționează ca un magnet pe piața muncii. Industria hotelieră suferă la fel de mult ca și Schiphol.

Puteți da vina pe Schiphol pentru că nu a prevăzut această schimbare pe piața forței de muncă?
Poate că – la fel ca aproape toate aeroporturile din țările vecine – nu au anticipat suficient efectele pe termen lung ale politicilor lor. Nu te poți aștepta la loialitate din partea unor oameni care sunt plătiți minim pentru munca grea. Cu siguranță nu cu noi locuri de muncă competitive.

Fie că sunteți critic față de politicile de personal de la Schiphol sau față de traficul aerian în general, în legătură cu schimbările climatice: din poziția noastră confortabilă și ușor accesibilă din centrul Europei, totul este ușor de strigat. Mai mult la periferia Europei, deschiderea orașelor și a regiunilor prin intermediul aeroporturilor regionale oferă un impuls economic extraordinar. Evaluarea mea personală pe termen lung cu privire la Schiphol rămâne în mare parte neschimbată pentru moment, parțial din această cauză.

Sectorul aviației

HiSky, compania aeriană fondată de doi antreprenori moldoveni, și-a triplat numărul de pasageri până în 2022

Compania aeriană HiSky a avut peste 900.000 de pasageri în perioada 2021-2022 și în primele două luni din 2023, cu o creștere de 300% în 2022 față de anul precedent.
Compania aeriană spune că estimează o dublare a numărului de pasageri până în anul 2023, la 1,3 milioane. Compania, fondată de doi antreprenori din Republica Moldova, a sărbătorit duminică, 5 martie, primii doi ani de operare a zborurilor regulate și charter pentru piața din România și Republica Moldova.

“Peste 900.000 de pasageri au călătorit cu HiSky în perioada 2021-2022 și în primele două luni din 2023, cu o creștere raportată pentru 2022 de 300% față de valorile înregistrate în anul precedent. La finalul anului 2021, în contextul în care traficul aerian global de pasageri a fost cu peste 50% mai mic decât în perioada pre-pandemică, compania a raportat 200.000 de pasageri transportați”, se arată în comunicat.
În primii doi ani de activitate, HiSky, cu cele cinci aeronave din flota sa, a efectuat peste 8.600 de zboruri, reprezentând aproximativ 19.000 de ore și peste 8,6 milioane de mile. Aeronavele, care fac parte din familia Airbus A320, și anume o aeronavă A319-100 și patru aeronave A320-200, au o vechime medie de mai puțin de șapte ani și sunt distribuite în cele trei baze operaționale ale companiei din București, Cluj-Napoca și Chișinău.
Portofoliul companiei aeriene include atât destinații interne (București – Cluj-Napoca și București – Timișoara), cât și 14 rute internaționale, cu plecare din România și Republica Moldova, de pe aeroporturile din București, Cluj, Iași, Baia Mare și Chișinău.
În ceea ce privește indicatorii de performanță, în ciuda crizei acute de personal la sol care a cauzat probleme în majoritatea aeroporturilor, 8% dintre zborurile operate de HiSky au avut întârzieri, cu un timp mediu de așteptare de mai puțin de 50 de minute.
Sursa foto: HiSky

Wizz Air suspendă toate zborurile spre și dinspre Chișinău din 14 martie

“Wizz Air a monitorizat îndeaproape situația de securitate din Moldova și a fost în contact permanent cu diverse autorități și agenții locale și internaționale pentru a asigura cel mai înalt nivel de siguranță și securitate a operațiunilor. Siguranța pasagerilor și a echipajului rămâne prima prioritate a Wizz Air, iar din cauza evoluțiilor recente din Moldova și a riscului ridicat, dar nu iminent, în spațiul aerian al țării, Wizz Air a luat decizia dificilă, dar responsabilă, de a suspenda toate zborurile către Moldova. Chișinău începând cu 14 martie”, se arată într-un comunicat de presă al Wizz Air.
Potrivit sursei citate, Wizz Air va oferi zboruri suplimentare din Iași după 14 martie, ceea ce ar putea ajuta cetățenii moldoveni. Aceasta este o nouă rută de la Iași către Berlin și va crește frecvența zborurilor către Barcelona, Milano Bergamo, Bologna, Roma Ciampino, Roma Fiumicino, Dortmund, Larnaca, Londra Luton și Treviso din Iași, cea mai apropiată destinație din rețeaua Wizz Air.
Rutele de la Chișinău către Budapesta și Praga sunt suspendate, fără o alternativă imediată care să le înlocuiască. Capacitatea rămasă folosită în prezent cu destinația Chișinău va fi transferată către alte destinații din rețeaua Wizz Air.
Clienții afectați care au rezervat bilete direct prin wizzair.com sau prin aplicația mobilă a companiei aeriene vor fi notificați prin e-mail și pot alege să rezerve un alt bilet gratuit, pentru o rambursare de 120% din tariful inițial plătit ca credit pentru rezervări viitoare sau o rambursare de 100% din prețul biletului, precizează compania.
Wizz Air spune că va continua să evalueze situația în mod constant.

La 14 februarie, Republica Moldova și-a închis temporar spațiul aerian marți, după ce autoritățile române au informat Chișinăul că a fost detectat “un obiect neidentificat de mici dimensiuni, asemănător unui balon meteorologic”. Potrivit Autorității Aviației Civile, zborurile au fost suspendate mai mult de trei ore.
Demersul vine în contextul în care atât președintele ucrainean Volodymyr Zelensky, cât și Maia Sandu au avertizat că există un plan al serviciilor secrete rusești de a distruge Republica Moldova.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat recent că Moscova are un plan de subminare a țării, “cu implicarea subversivilor cu pregătire militară, camuflați în haine civile, care vor întreprinde acțiuni violente, atacuri asupra unor clădiri de stat și luări de ostatici”.

O nouă companie aeriană low-cost intră pe piața românească, într-o cursă abandonată de Blue Air

De atunci, biletul va fi mai scump Operatorul low-cost norvegian Norwegian, care se pregătește să opereze zboruri comerciale regulate din și spre România începând cu luna iunie a acestui an, a decis să majoreze prețul biletelor cu aproximativ 20%, inclusiv din vară.

Operatorul va lansa prima rută pe 23 iunie între capitalele Norvegiei și României. Această rută a fost operată de Blue Air până în septembrie 2022, iar acum doar Wizz Air operează zboruri către aeroportul Sandefjord Torp, aflat la 120 de kilometri de capitala Norvegiei.

Institutul de Statistică confirmă redresarea traficului aerian din România până în 2022

Traficul aerian de pasageri a crescut cu 87,6% față de anul precedent în România, în 2022, de la 11,17 milioane la peste 20,97 milioane de pasageri, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS)
Cu aproximativ 6,33 milioane de pasageri la îmbarcare și aproximativ 6,25 milioane la debarcare, Aeroportul Henri Coandă din București s-a clasat anul trecut pe primul loc în ceea ce privește traficul de pasageri. Au urmat Aeroportul Avram Iancu din Cluj-Napoca și Aeroportul Internațional din Iași.
Principalele aeroporturi de origine au fost Londra Luton – 868 364 de pasageri, Milano Bergamo – 496 551, Viena – 299 126 de pasageri, München – 292 591, Madrid Barajas – 284 023 și Istanbul International – 273 928.
Între timp, cei mai mulți pasageri pe zborurile regulate s-au îmbarcat pentru Londra Luton – 857.602 pasageri, Milano Bergamo – 505.191, Viena – 317.634 și Munchen – 313.603.

Sectorul Energetic

Investitorul olandez Photon Energy lansează un parc fotovoltaic de 5,7 MWp în România

Olandezii de la Photon Energy au conectat la rețea prima instalație fotovoltaică din România, în comuna Șiria, care va furniza anual circa 8,7 GWh de energie regenerabilă în rețeaua administrată de Enel E-Distribuție Banat.

Photon Energy Engineering, o subsidiară a grupului olandez Photon Energy dedicată serviciilor de inginerie, achiziții și construcții, a finalizat și conectat la rețea prima sa centrală fotovoltaică din România, în comuna Șiria, cu o capacitate de 5,7 MWp.
Panourile vor furniza anual aproximativ 8,7 GWh de energie regenerabilă către rețeaua administrată de Enel E-Distribuție Banat.
Compania se așteaptă ca centrala să genereze venituri de 1,4 milioane de euro în următoarele 12 luni, pe baza estimărilor actuale ale prețurilor de bază ale energiei electrice din România.
“Suntem foarte mulțumiți de punerea în funcțiune a primei noastre centrale electrice din România, una dintre piețele noastre cheie din Europa Centrală și de Est, care susține creșterea unui flux de venituri recurente din producția de energie electrică nepoluantă”, a declarat Georg Hotar, CEO al Photon Energy Group.
Centrala, situată în apropiere de Siria, în provincia Arad, se întinde pe o suprafață de 9,3 hectare de teren și este dotată cu aproximativ 10.600 de panouri solare. Centrala este deținută și exploatată de Siria Solar SRL, o companie specială deținută integral de Photon Energy Group.
Portofoliul Photon Energy include 89 de centrale solare cu o capacitate de producție combinată de 97,6 MWp. În prezent, cu o capacitate totală de peste 80 MWp, energia curată este vândută direct pe piața energiei, fără subvenții.

Consumul de energie regenerabilă pe țări

Dintre statele membre ale UE, Suedia se situează pe primul loc în 2021, cu peste două treimi (68,6%) din energia utilizată pentru încălzire și răcire provenind din surse regenerabile (în principal pompe de căldură și biomasă).

Suedia este urmată de Estonia (61,3%), Letonia (57,4%), Finlanda (52,6%), Lituania (48,6%), Portugalia (42,6%), Danemarca (41,5%), Cipru (41,3%), Croația (38%) ), Austria (35,4%), Slovenia (35,2%), Malta (31,1%), Grecia (31,1%), Bulgaria (25,6%) și România (24,48%), peste media UE de 22,9%.

Pe de altă parte, cea mai mică pondere a surselor regenerabile pentru încălzire și răcire a fost înregistrată în Irlanda (5,2%), Țările de Jos (7,7%) și Belgia (9,2%).

Toate statele membre ale UE au raportat creșteri între 2004 și 2021. Cele mai mari progrese au fost înregistrate în Cipru (32,1 puncte procentuale), Malta (30,3 puncte procentuale), Estonia (28 puncte procentuale) și Suedia (22,7 puncte procentuale). Creșteri mai mici au fost înregistrate în Irlanda (2,3 puncte procentuale), Belgia (6,3 puncte procentuale) și Țările de Jos (5,5 puncte procentuale).

România devine principalul furnizor de combustibil al Ucrainei

Ucraina a importat o cantitate record de benzină în ianuarie pentru a evita o posibilă penurie de combustibil după intrarea în vigoare a embargoului impus de UE asupra livrărilor de produse petroliere din Rusia. O treime din combustibil a provenit din România, de departe noul furnizor principal al Kievului.
OMV Petrom și Rompetrol au fost responsabile pentru 40% din benzina exportată în Ucraina de companiile românești în luna ianuarie.
Ucraina a importat în aceeași lună un total de 202.600 de tone de benzină, un nivel record în ultimii ani, din care o treime a provenit din România, potrivit presei ucrainene citate de Profit.ro . Companiile românești au livrat în Ucraina nu mai puțin de 63.400 de tone de benzină, cantitate egală cu jumătate din benzina exportată în statul vecin în primele 9 luni ale anului trecut, 130.000 de tone, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Cele 63.400 de tone de benzină furnizate Ucrainei sunt cu doar 10.000 de tone mai puțin decât consumul mediu lunar de benzină al mașinilor din România.
Se spune că peste 40% din livrările de benzină românească către Ucraina în ianuarie au provenit de la Petrobrazi, o rafinărie deținută de OMV Petrom, și Petromidia, o rafinărie deținută de Rompetrol. Prin comparație, ceilalți mari furnizori de benzină ai Ucrainei, și anume Polonia, Lituania și Grecia, au exportat împreună 81 600 de tone de benzină în Ucraina.
Companiile ucrainene au vrut să stocheze combustibil în ianuarie, înainte de introducerea embargoului UE asupra importurilor de combustibil din Rusia, care a intrat în vigoare la 5 februarie anul trecut. Mai multe părți ale Ucrainei au suferit, de asemenea, întreruperi de energie electrică din cauza atacurilor și bombardamentelor rusești, ceea ce i-a determinat pe unii să recurgă la generatoare, care au nevoie de combustibil.
Creșterea spectaculoasă a exporturilor de carburanți din România către Ucraina poate fi explicată și prin faptul că aceasta din urmă nu mai importă volume semnificative din Bulgaria, din cauza tensiunilor dintre autoritățile de la Sofia și gigantul rus Lukoil.

Sectorul financiar, economic și fiscal

Studiul Mazars privind fuziunile și achizițiile din Europa Centrală și de Est este disponibil

Începutul anului 2022 a anunțat un an turbulent atât pentru piețele europene, cât și pentru cele globale, când Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie. Tendințele care se manifestau deja în 2021, inflația în creștere și costurile mai mari ale împrumuturilor, au fost puternic consolidate. Războiul a provocat șocuri în ceea ce privește aprovizionarea, în special pe piața angro a gazelor naturale.
Între timp, impunerea sancțiunilor economice asupra Rusiei a complicat și mai mult peisajul negocierilor. În acest context, blocajele din lanțul de aprovizionare și deficitul de forță de muncă, moștenire a pandemiei, au continuat să frâneze creșterea economică. Condițiile unei înțelegeri cu greu ar fi putut fi mai dificile. Dar, după cum arată raportul nostru, impactul asupra activității de fuziuni și achiziții din regiunea ECE a fost mult mai puțin pronunțat decât se temea inițial. De fapt – și cu excepția anului 2021, un an record oarecum anormal în ceea ce privește fuziunile și achizițiile – atât volumul tranzacțiilor, cât și valoarea totală a acestora în 2022 au atins noi maxime în ECE. Primele patru țări în ceea ce privește volumul de fuziuni și achiziții în ECE în 2022 au fost Polonia (cu 235 de tranzacții), Austria (120), Republica Cehă (81) și România (76).

În ceea ce privește valoarea totală a tranzacțiilor, Polonia și Austria au ocupat, de asemenea, primele două locuri, urmate de Ungaria și apoi de Croația. Noi obligații de raportare pentru operatorii de platforme digitale DAC7 a fost transpusă în legislația națională, România fiind unul dintre primele state din UE care a transpus reglementările DAC7, alături de Austria, Danemarca, Franța, Ungaria, Croația și Belgia. Noua directivă europeană DAC7 va fi pusă în aplicare în Țările de Jos prin Legea de punere în aplicare a Directivei UE privind schimbul de date Economia platformelor digitale.
Pentru a descărca studiul, vă rugăm să vizitați https://www.mazars.ro

ING consideră că inflația de la sfârșitul anului în România este de 7,4%, iar reducerea dobânzilor nu este cu totul imposibilă

Inflația totală în România va ajunge la 7,4%, cu riscuri de scădere, iar dobânda de politică monetară va rămâne la 7%, deși o anumită reducere a dobânzii nu este complet exclusă, a declarat Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank România.
Efectele de bază, plafoanele prețurilor la energie și stabilizarea prețurilor internaționale la energie și alimente împing în jos ratele inflației, în timp ce forțele ascendente constau în creșteri ale costurilor care nu s-au reflectat încă pe deplin în prețurile de consum, presiuni salariale și rate reale încă negative, a explicat acesta.
În ceea ce privește ratele de pe piața interbancară, care sunt importante pentru dobânzile la creditele private, Tătaru crede că “s-a atins un minim”, dar prețurile nu vor atinge neapărat un minim.
“Ne așteptăm la o stabilitate în jurul nivelurilor actuale. Este probabil ca situația lichidităților să rămână acomodativă, deși excedentul ar putea scădea la niveluri mai ușor de gestionat. În cazul în care traiectoria inflației va surprinde (chiar și numai puțin) în jos, nu excludem o reducere modestă a ratei la sfârșitul anului 2023”, a spus el.

Henk Paardekooper, CEO al First Bank: Nu avem o criză economică. Economia României are cifre mult mai bune decât ne așteptam. Este unul dintre cele mai bune spectacole din Europa

Economia României are o performanță mai bună decât se aștepta, a declarat Henk Paardekooper, CEO al First Bank. Deși există o percepție de criză economică, România și Europa nu intră în recesiune, a spus el.

“Nu cred că vremurile de astăzi sunt mai nesigure decât de obicei. Am trecut printr-o pandemie, apoi am experimentat consecințele economice ale acestei pandemii și apoi criza din Ucraina. Oamenii tind să creadă că trecem printr-o criză din punct de vedere economic, dar nu ne confruntăm cu o criză. Avem PNRR, creat ca răspuns la pandemie, dar economia României și a Europei s-a dovedit a fi mult mai rezistentă.”

Comisia Europeană consideră că economia românească va crește cu 2,5% în 2023, prognoză revizuită în creștere, față de creșterea economică așteptată de +1,8% în 2023. Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat o creștere reală de 4,8% a PIB-ului României.

Partea bună care a rămas după pandemie este acest plan de reziliență. Războiul a crescut inflația și prețurile la energie, dar acum vedem că economia României și a Europei este mult mai rezistentă. În urmă cu șase luni, toată lumea vorbea despre o recesiune și despre cât de mare va fi, dar nu ne confruntăm cu una. Ieri, Comisia Europeană și Uniunea Europeană și-au actualizat prognoza de creștere a PIB-ului pentru Europa și România și nu ne vom confrunta cu o recesiune. România are cifre mai bune decât ne așteptam. Este unul dintre cele mai performante din Europa.

România este lider în Europa de Est în ceea ce privește creșterea economică. În Ungaria și Polonia, inflația și creșterea prețurilor creditelor au afectat grav economia. La Budapesta, presa atrage atenția asupra faptului că salariul brut lunar pe economie este mai mic decât cel din România, 578 de euro, față de 600 de euro

În Ungaria, presa atrage atenția asupra faptului că Ungaria se află singură după Bulgaria, considerată cea mai săracă economie din UE. În timp ce România are cea mai mare creștere salarială medie din UE, peste 14% pe an, în perioada ianuarie 2013-2023, indicatorul pentru Ungaria este sub 6%.

Vremea mai caldă decât în mod normal a salvat economia Uniunii Europene de la recesiune, printre altele. Dintre țările est-europene, România s-a descurcat cel mai bine în al patrulea trimestru al anului trecut, anunțat ca fiind cel mai dificil dintre toate. Acestea au ajutat consumul și investițiile în active, cum ar fi mașinile și infrastructura.

Creșterea modestă de 1% a PIB-ului față de trimestrul precedent este uriașă în comparație cu rezultatele colegilor din regiune și chiar cu cele ale economiilor mai estice din zona euro. Polonia a evitat recesiunea datorită contribuției la consum a milioanelor de refugiați ucraineni pe care i-a primit.

Bulgaria s-a remarcat prin revenirea exporturilor. În Ungaria, pe de altă parte, au apărut temeri legate de faptul că țara a rămas în urmă în ceea ce privește nivelul de trai și salariile, în timp ce prețurile cresc vertiginos. Economia a încheiat anul 2022 în recesiune, cu prețuri pentru unele produse maghiare mai mari decât în Occident și cu doar salariul minim brut mai mare decât cel din Bulgaria. Investițiile și consumul au încetinit, iar seceta severă a afectat producția agricolă.

Nici măcar Republica Cehă, cea mai matură economie din regiune, nu a scăpat de recesiune, deoarece consumul a încetinit, în parte din cauza creșterii puternice a facturilor la energie, prețul plătit pentru a reduce dependența de gazele naturale rusești.

Previziunile economice de iarnă publicate recent de Comisia Europeană arată că economia României a crescut cu 1% în ultimele trei luni ale anului trecut față de trimestrul anterior, în timp ce PIB-ul Ungariei a scăzut cu 0,3%. Economia cehă a scăzut în același ritm. Bulgaria a crescut cu 0,7%. CE nu a dispus de date pentru Polonia. Dar creșterea de 1% din trimestrul al treilea arată că economia Poloniei, cea mai mare din Europa de Est, a evitat pentru moment recesiunea (două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului), deși anul trecut au existat semne de recesiune iminentă. Ce urmează? Deși incertitudinile economice create de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, politica Chinei de stopare a pandemiei Covid-19, deficitele și seceta fac ca modelele de proiecții pe termen lung să fie depășite,

Lanțurile de aprovizionare sunt resetate, economiile și companiile se reechilibrează, iar instituțiile de prognoză au avut timp să își recalibreze algoritmii. Estimările Comisiei Europene arată o încetinire dramatică a creșterii economice în Europa de Est și în întreaga Uniune în primele trei luni ale acestui an, urmată de o accelerare modestă.

PIB-ul României, Ungariei și Bulgariei va crește cu 0,2% în primul trimestru. Republica Cehă va stagna, ceea ce ar reprezenta o îmbunătățire față de evoluțiile din trimestrele anterioare. În restul UE, se așteaptă ca Germania să intre într-o recesiune ușoară, cu o adâncime maximă de minus 0,2%. Dintre marile economii, doar Austria va avea aceeași soartă. Italia va înceta să mai scadă undeva la limita recesiunii, Spania va încetini până la o creștere marginală, iar Franțava stagna.

În ceea ce privește România, Comisia Europeană a precizat că economia a crescut în primele trei trimestre ale anului trecut, susținută de investițiile fixe și de consumul privat, pe fondul unei piețe a forței de muncă puternice și al creșterii salariilor. Măsurile guvernamentale de atenuare a impactului creșterii prețurilor la energie au contribuit, de asemenea, la acest lucru.

Aceste rezultate arată că Ungaria se află doar în urma Bulgariei (cu un salariu minim de mai puțin de 400 de euro), considerată cea mai săracă economie din UE. În timp ce România are cea mai mare creștere salarială medie din UE, de peste 14% pe an, indicatorul pentru Ungaria este de sub 6%. Devalorizarea continuă a forintului joacă un rol principal în această evoluție slabă, scrie Budapest Business Journal.

Un sondaj realizat de compania de asigurări Aegon a arătat, de asemenea, că majoritatea maghiarilor consideră că nivelul lor de trai s-a deteriorat în ultimele șase luni, iar principalul motiv este creșterea prețurilor la alimente. Un factor important care contribuie la creșterea prețurilor la alimente este deprecierea forintului, care face ca importurile să fie mai scumpe. Conform datelor CE, PIB-ul Ungariei s-a contractat cu 0,4% în trimestrul al treilea al anului trecut, pe măsură ce efectele pozitive ale stimulentelor fiscale anterioare au dispărut, iar problemele din agricultură au fost cauzate de seceta severă. Investițiile și consumul au încetinit, în timp ce restabilirea lanțurilor de aprovizionare a dus la o revenire a exporturilor. În ultimul trimestru al anului trecut, estimările CE arată o scădere a PIB-ului cauzată de erodarea cererii din cauza scumpirii energiei. În schimb, Polonia a continuat pe calea creșterii economice, în ciuda vânturilor potrivnice, ajutată de politicile fiscale expansioniste, de o piață a muncii robustă și de afluxul mare de refugiați din Ucraina. Cu toate acestea, creșterea a încetinit semnificativ în trimestrul al patrulea, în parte din cauza inflației ridicate și a creșterii creditării.

Numărul firmelor cu capital străin nou înființate în România a crescut cu 25,5% până în 2022

Numărul firmelor cu capital străin nou înființate în România a crescut cu 25,5% în 2022 față de 2021, la 7.368 de unități, potrivit datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC)
Cele 7.368 de societăți noi au avut un capital social emis în valoare totală de 45,567 milioane de dolari, cu 5% mai mic decât cel al societăților înregistrate anul trecut, de 47,941 milioane de dolari.
În funcție de domeniile de activitate, în luna decembrie, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în decembrie în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și a autovehiculelor (25,05% din total), profesii liberale, activități administrative, științifice și tehnice (20,81%), transporturi, depozitare și comunicații (19,6%), în funcție de domeniile de activitate.
La sfârșitul lunii decembrie 2022, în România existau 244.215 societăți comerciale cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului emis a fost de 67,647 miliarde de dolari.Cel mai mare număr de companii cu participare străină a fost în rândul investitorilor din Italia și respectiv 51.794 (capital emis de 4,053 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalurilor proprii aparține companiilor olandeze, respectiv 12,64 miliarde de dolari, în 5.873 de companii.

Economia României va crește mai repede decât cea a vecinilor săi care stagnează

Fondul Monetar Internațional (FMI) se așteaptă ca economia României să înregistreze o creștere de 3,1% în acest an, susținută de finanțarea din partea Uniunii Europene, de stabilitatea monetară și de investițiile străine, ceea ce va permite economiei să depășească vecini stagnanți precum Polonia și Ungaria. Creșterea economică a României se bazează pe finanțarea din partea Uniunii Europene, pe stabilitatea monetară și pe investițiile străine, parțial determinate de relocalizarea din Rusia și Ucraina. Potrivit Reuters, țara s-a apropiat discret de concurenții săi pentru a deveni a doua cea mai mare economie din Europa de Est, după Polonia. PIB-ul pe cap de locuitor exprimat ca putere de cumpărare s-a situat la 74% din media UE în 2021, în creștere cu 21% față de 2010. În 1990, PIB-ul pe cap de locuitor al României era de 5.277,5 dolari, în timp ce în 2021 era de 35.869,6 dolari. potrivit Băncii Mondiale. În ciuda istoricului de corupție și instabilitate politică al României, perspectivele sale sunt susținute de apartenența la UE și de bunele relații cu Bruxelles-ul, se arată în raportul Reuters. România a primit deja peste 6 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi ieftine de la UE și își propune să obțină 10 miliarde de euro pe an. Până în 2027 sunt disponibile fonduri UE în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro. Cu câteva luni mai devreme, Comisia Europeană a ridicat un mecanism de monitorizare a sistemului de justiție din România. Între timp, Ungaria și Polonia, țări vecine, sunt angajate într-o luptă cu UE pentru finanțare. Stabilitatea leului (RON) este un alt factor, mai ales în comparație cu forintul maghiar, care a atins anul trecut mai multe minime record. Salariile mai mari de peste graniță i-au determinat deja pe unii maghiari să accepte locuri de muncă în vestul industrializat al României. Anul trecut, forintul a pierdut 8% față de leu. Un sondaj Ernst&Young din 2022 a arătat că mai mult de jumătate din cele 101 companii străine au planificat să înființeze sau să își extindă operațiunile în România, în principal în domeniile lanțurilor de aprovizionare și logistică, ceea ce o plasează pe locul patru în Europa în ceea ce privește intenția de a investi. Reshoring-ul din Rusia și Ucraina a contribuit la creșterea investițiilor străine directe în România la 9,39 miliarde de euro în perioada ianuarie-octombrie 2022, cea mai mare cifră din ultimele 10 luni de când România a aderat la UE. Deși obstacolele economice și disparitățile regionale persistă și deși România a fost exclusă din spațiul Schengen prin votul din decembrie, economia românească pare să fie în plină expansiune.

Unde este recesiunea?
FMI s-a răzgândit și a devenit mai optimist. Piețele bursiere încep anul în forță

Prima lună a anului 2023 s-a încheiat neașteptat de bine pentru economii și piețe financiare, mai ales dacă luăm în considerare estimările sumbre de la sfârșitul anului trecut, când cuvântul “recesiune” aproape că nu lipsea din estimările economiștilor. Astfel, piețele bursiere au încheiat luna ianuarie cu câștiguri în joc, în timp ce oficialii Fondului Monetar Internațional (FMI) au surprins prin revizuirea bruscă a perspectivelor globale și chiar anunțând că recesiunea va fi evitată de majoritatea țărilor.

“Lumea de pe piață este de la prudentă la optimistă. Nu mă aștept la o recesiune în România în acest an. Ținând cont de situația economică și geopolitică actuală, 2023 ar trebui să fie un an liniștit pe burse și pe piețele financiare. O nouă ofensivă puternică a rușilor în Ucraina sau, mai rău, izbucnirea unui conflict armat între China și Taiwan sunt elementele care ar putea răsturna aceste calcule”, a declarat Dragoș Mesaroș, director comercial al casei de brokeraj Goldring.
Sfârșitul lunii ianuarie a adus o surpriză neașteptată pentru investitori din partea FMI, care și-a revizuit brusc perspectivele în sens pozitiv.
“Suntem departe de orice indicator care să indice o recesiune globală” , a declarat economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, deși, recent, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a estimat că o redresare a economiei mondiale ar putea avea loc abia în 2024.
FMI a anunțat că, după un avans de 3,4% în 2022, economia mondială va crește cu 2,9% în 2023, față de o prognoză de creștere de 2,7% în octombrie, când fondul a avertizat asupra unei recesiuni .
Europa emergentă și în curs de dezvoltare, inclusiv România, ar urma să înregistreze o creștere de 1,5% în 2023 și de 2,6%, comparativ cu prognoza din octombrie, care indica o creștere de 0,6% în acest an și de 2,5% anul viitor.
Piețele de acțiuni au început deja cursa de recuperare după pierderile de anul trecut. În București, aproape jumătate din pierderi au fost șterse într-o lună cu buretele
Majoritatea piețelor de capital au început bine anul 2023, Bursa de Valori București reușind să încheie luna ianuarie cu un câștig general de 4,2% (indicele BET), după ce pe întreg anul 2021 a pierdut 10,7%.
” Mă aștept să vedem o creștere generală de 5-10% a indicelui BET în acest an, excluzând dividendele. Dacă adunăm toate acestea, este posibil să vedem un randament total de până la 17%. În acest moment, sunt multe companii care merită cumpărate pe bursa românească, mai ales dacă ne uităm la sectorul energetic, dar și la bănci, care în ciuda creșterii dobânzilor în 2022 nu au avut evoluții foarte bune pe bursă”, a declarat Dragoș Mesaroș.

Dintre acțiunile marilor companii de la BVB, cele mai bune evoluții în ianuarie au fost titlurile Erste Bank (proprietarul BCR), în creștere cu 15,5% și Medlife, cu 13,7%. Bursa de Valori București (+13,3%), Petrom (+10%) și Sphera Group (proprietarul francizelor KFC, Taco Bell și Pizza Hut) au înregistrat, de asemenea, evoluții notabile, cu o creștere de 9,6%.
În regiunea Europei Centrale, piețele bursiere din Polonia și Ungaria au crescut cu 6,1% și, respectiv, 3,1% în ianuarie, după ce în 2022 au scăzut cu 20,9% și, respectiv, 12,9%.
În Europa de Vest, indicele german DAX a înregistrat cea mai bună performanță, cu o creștere de 8,2% în ultima lună, în timp ce în Marea Britanie, indicele FTSE 100 a câștigat 3,9%.
Statele Unite nu au făcut excepție de la valul de optimism de pe piețele de acțiuni, împingând indicele S&P 500 cu 4,6% mai sus în ianuarie.

Dezvoltări geopolitice

Croația, calul troian în UE?

“Crimeea nu va mai face niciodată parte din Ucraina”, a declarat luni președintele croat Zoran Milanović, criticând țările occidentale pentru că furnizează Ucrainei tancuri grele și alte arme, relatează Reuters .
Vorbind cu reporterii la Zagreb, Milanović a declarat că este “împotriva trimiterii de arme letale” la Kiev, argumentând că furnizarea de arme Ucrainei nu face decât să “prelungească războiul”.

Sprijinul militar occidental acordat Ucrainei “este profund imoral, deoarece nu există nicio soluție (la război)”, a spus el, adăugând că sosirea tancurilor germane în Ucraina nu va face decât să apropie Rusia de China. Referindu-se la Crimeea, peninsula de la Marea Neagră cucerită și anexată de Rusia în 2014, el a declarat: “Este clar că Crimeea nu va mai face niciodată parte din Ucraina.” Milanovic a adoptat o poziție anti-UE încă de când a fost ales pentru prima dată în 2019, aliniindu-și politicile cu cele ale premierului ungar Viktor Orbán și ale liderului separatist sârb bosniac Milorad Dodik.
Deși funcția prezidențială în Croația este în mare parte ceremonială, Milanovic este oficial comandantul-șef al forțelor armate.
În ultimele luni, el s-a opus în mod deschis aderării Finlandei și Suediei la NATO, precum și antrenării trupelor ucrainene în Croația, ca parte a ajutorului UE pentru Kiev.

Parlamentarii austrieci și români vorbesc despre relațiile grav perturbate dintre ei

În cadrul Conferinței interparlamentare privind Politica Externă și de Securitate Comună și Politica de Securitate și Apărare Comună (PESC/PSAC), desfășurată în Suedia, în zilele de 2 și 3 martie, o delegație a Parlamentului României, formată din deputatul Dan Barna (USR) – vicepreședinte al Camerei Deputaților deputat Carmen-Ileana Mihălcescu (PSD) – vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă, și deputat Sorin-Dan Moldovan (PNL), vicepreședinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, sau avut o întâlnire bilaterală cu delegația parlamentară austriacă, formată din Friedrich Ofenauer (PPE/ÖVP), Ewa Ernst-Dziedzic (Verzi/EFA), Harald Troch (S&D/SPÖ) și Eduard Köck (PPE/ÖVP) “, se arată în comunicat.

Principalul subiect al discuțiilor a vizat aderarea României la spațiul Schengen, cu accent pe refuzul foarte nedrept exprimat de Austria în cadrul Consiliului JAI din decembrie 2022.

“Au fost reiterate argumentele pentru care aderarea României la spațiul Schengen este meritorie și benefică, printre care: rezultatele vizitelor și analizelor efectuate de experții europeni care confirmă îndeplinirea criteriilor tehnice, votul covârșitor al celorlalte state membre care sprijină aderarea țării noastre, dar și datele furnizate de FRONTEX care nu susțin argumentele Austriei privind voturile exprimate. De asemenea, a subliniat necesitatea continuării discuțiilor pentru a găsi soluții de deblocare a situației, întrucât decizia din 8 decembrie a avut un impact negativ semnificativ asupra relațiilor dintre cele două state. Aderarea României la spațiul Schengen rămâne o prioritate pentru noi, un obiectiv care ar fi în beneficiul României, Austriei și al Uniunii Europene,
Potrivit lui Sorin Moldovan, “în urma acestei întâlniri, a apărut posibilitatea de a continua discuțiile, având în vedere abordările total diferite existente în cadrul grupurilor parlamentare austriece”.
În concluzie, întâlnirea nu a avut succes, în timp ce partidul austriac de guvernământ ÖVP a suferit o mare pierdere din partea alegătorilor austrieci la recentele alegeri pentru consiliile districtuale, din cauza poziției sale față de aderarea României la Schengen.
Deși nu are nicio legătură cu problema Schengen, Austria nu este membră a NATO.

Bulgaria parte a problemei și a soluției

Deși Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) nu a fost ridicat în mod oficial atât pentru Bulgaria, cât și pentru România, întrucât se așteaptă o decizie a Consiliului UE (guverne), Olanda afirmă că nu mai are obiecții față de candidatura României la Schengen. Consimțământul său a fost reflectat în Declarația de la București din 28 ianuarie 2023.

Au rămas doar obiecțiile Austriei față de admiterea României în Schengen, în timp ce Olanda și Austria s-au opus candidaturii Bulgariei. Pe 31 ianuarie, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat pe această temă: “Sunt convins că Bulgaria își urmează pașii atât cu Austria, cât și cu Olanda, pentru că Olanda este împotriva Bulgariei și are un set de condiții pe care Sofia trebuie să le îndeplinească”. Cuvintele sale au fost un semn că România se desprinde de compania incomodă a Bulgariei sub controlul corupției europene și se pregătește să intre singură în spațiul Schengen în acest an.
Deși România a trecut cu succes prin MCV, nu este cazul Bulgariei, care a întrerupt prematur acest proces. Un motiv (nemenționat) ar putea fi faptul că Bulgaria se află în prezent în procesul de formare a celui de-al cincilea guvern din ultimii doi ani, iar Comisia Europeană habar nu are cum stă treaba cu steagul.
Dintr-un interviu recent între România și Austria, rezultă abordări total diferite în cadrul grupurilor parlamentare austriece din această din urmă țară. Așa că ar trebui să le întindă mâna și cel mai probabil vor renunța la obiecții.

Intensificarea tentativelor de destabilizare a Republicii Moldova

Vă vom scuti de istoria Republicii Moldova (Principatul Moldovei din secolul al XIV-lea) și ne vom limita la a indica faptul că este în mare parte de etnie română, folosește limba română și are alfabet latin. În ciuda faptului că a fost dominată de alte popoare timp de mulți ani. O parte a țării s-a divizat la începutul anilor 1990 sub numele de Transnistria. Este un stat pitic independent de facto, recunoscut doar de alte câteva țări cu recunoaștere limitată. Influența Federației Ruse este puternică în Transnistria, unde a înființat o unitate militară permanentă de aproximativ 1.500 de soldați, precum și cel mai mare depozit de muniții din Europa.
În ultimii ani, țara a fost condusă de partidul pro-european și liberal PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate), condus de actuala președintă Maia Sandu. Partidul susține consolidarea relației Republicii Moldova cu România, dar nu susține în mod explicit unificarea României și a Republicii Moldova.
Cel mai mare partid de opoziție este Partidul Șor a fost principalul instigator al protestelor din 2022-2023 din Moldova.

La 8 noiembrie 2022, guvernul moldovean a cerut Curții Constituționale să inițieze procedura de scoatere în afara legii a partidului în Republica Moldova, pe motiv că acesta promovează interesele unui stat străin (Federația Rusă) și aduce atingere independenței și suveranității țării.
Deputatul rus Serghei Mironov, președintele partidului “Rusia Justă”, apropiat de Kremlin și care are relații strânse cu socialiștii moldoveni, a sugerat sâmbătă că Moscova ar putea extinde aria așa-numitei “operațiuni militare speciale”. de asemenea, în Republica Moldova, pentru a proteja populația rusă, armata rusă și depozitele de muniții din Transnistria.
“Avem ceva care să calmeze spiritele înfierbântate de la Chișinău și Bruxelles”, a amenințat Mironov.
Potrivit lui Mironov, ca urmare a “acțiunilor militare” care au loc în Ucraina, “retragerea trupelor rusești care păzesc depozitele de muniții sovietice (din Transnistria) a devenit o problemă-cheie pentru regimul de la Kiev”, iar Ucraina, susține deputatul, ar pregăti o operațiune militară pentru a ocupa depozitele de arme de la Cobasna.
“Depozitele cu arme nu vor cădea în mâinile neonaziștilor. Dacă va fi nevoie, ele vor fi distruse”, a spus el.O zi mai târziu, partidul pro-rus Sor din Republica Moldova a organizat un protest la Chișinău, iar oamenii din autobuze au scandat sloganuri împotriva președintelui Maia Sandu și a guvernului său.Moldova s-a mai confruntat cu astfel de mișcări de stradă și în toamna anului trecut. O investigație media a dezvăluit că în spatele acestor proteste se aflau forțe pro-ruse din Republica Moldova, inclusiv oligarhul Ilan Șor, urmărit internațional.
Având în vedere distanța (în linie dreaptă) de la Chișinău la Odesa, care este de 154 km, acesta este un factor de luat în considerare.

Președintele Iohannis: România asistă Republica Moldova împotriva amenințărilor externe

Președintele României, Klaus Iohannis, într-o declarație de presă din 15 februarie, și-a exprimat îngrijorarea față de semnalele publice privind încercările Federației Ruse de a interveni ilegal pentru răsturnarea ordinii democratice și constituționale din Republica Moldova, “care și-a stabilit liber cursul politic” .

Președintele Johannes a dat asigurări că Moldova “nu este singură în fața acestor provocări”. De asemenea, a reiterat “sprijinul neabătut al României pentru respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în cadrul granițelor sale recunoscute pe plan internațional, și pentru viitorul său pro-european”.
Noul guvern al Republicii Moldova așteaptă aprobarea deputaților pe 18 februarie, ca urmare a deciziei președintelui Maia Sandu de a o înlocui pe fosta prim-ministră Natalia Gavrilița pentru a aborda mai bine amenințările externe de securitate. Fie înlocuiți un porumbel cu un șoim.
Autoritățile de la Chișinău ar fi intrat în posesia unor documente scurse care arată cum Rusia intenționează să destabilizeze situația din Moldova prin intermediul unor agenți străini, inclusiv din Rusia, Belarus, Serbia și Muntenegru.

Maia Sandu s-a aflat la Varșovia la invitația lui Biden

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, i-a spus lui Joe Biden la Varșovia că cetățenii țării sale doresc să rămână parte a lumii libere, să trăiască în siguranță și să-și îndeplinească visul de a deveni membri ai Uniunii Europene. În același timp, Maia Sandu l-a invitat pe președintele SUA la Chișinău.

Maia Sandu a participat marți la evenimentul public de la Varșovia, la invitația președintelui american. FOTO: Președinția Republicii Moldova

De asemenea, a discutat cu Biden despre situația dificilă a Republicii Moldova, cu un război la graniță și încercările recente de destabilizare a țării sale. Pentru că Moldova nu poate fi încă membră a NATO, iar statutul de candidat la UE nu îi oferă protecție. O cooperare strategică cu SUA mai concentrată pe această situație pare posibilă.

Ucraina a trimis trupe la granița cu Republica Moldova pentru a preveni o lovitură de stat rusească

Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a dezvăluit informația potrivit căreia serviciile rusești și regimul putinist încearcă să orchestreze o lovitură de stat împotriva guvernului de la Chișinău. De asemenea, a declarat că este solidar cu Maia Sandu în eforturile sale pentru democratizarea și integrarea euro-atlantică a Republicii Moldova.

• Mai mulți cetățeni rusofili din Republica Moldova sunt suspectați că ar face parte din Grupul Wagner
• Potrivit informațiilor dezvăluite de premierul Dorin Recean și de președintele Maia Sandu, Rusia pregătește o lovitură de stat în Republica Moldova pentru a captura Aeroportul Internațional Chișinău și a asigura un coridor de aprovizionare cu muniții și provizii pentru trupele din Transnistria care vor ataca Republica Moldova.
• Scopul final al lui Putin este de a deschide un nou front în sudul Ucrainei pentru a ocupa orașul-port Odessa, cu ajutorul grupului paramilitar Wagner și al trupelor din Transnistria.
• Armata din Transnistria (controlată de o conducere pro-rusă care s-a separat de Moldova din 1990 și s-a autodenumit Republica Moldovenească Nistreană) este formată din 5 500 de soldați activi și 20 000 de rezerviști.

Rapoarte speciale

Cutremur în România cu magnitudinea de 5,7 grade pe scara Richter

Recent, un cutremur s-a produs în județul Gorj, unde epicentrul a fost localizat în apropierea orașului Târgu Jiu, la o adâncime de doar 13,2 kilometri, informează Institutul pentru Fizica Pământului. Cutremurul a fost resimțit în diferite districte, precum și la Belgrad Aceste evenimente nu au legătură cu cutremurele mortale din Turcia și Siria, potrivit Institutului Național de Fizică a Pământului (Niep). Traversată de mai multe linii de falie, România este una dintre țările din Europa cele mai expuse la cutremure.

La 4 martie 1977, un cutremur cu magnitudinea 7,2 a provocat moartea a peste 1.570 de persoane și rănirea a 11.000 de persoane, majoritatea în București. Capitala României se află pe falia Vrancea, cea mai sensibilă zonă a țării, care se întinde până la Iași, al treilea oraș ca mărime, la aproximativ 400 de kilometri nord.

Cu lumea la masă – Top Business Event

La invitația World Trade Center Eindhoven, Corps Consulaire van Noord-Brabant (CC-NB) va participa la 10 mai la un eveniment axat pe afaceri internaționale. Bineînțeles, România va fi reprezentată și prin intermediul unei mese de țară, cu o delegație formată din consul, un antreprenor cu orientare internațională și consiliul comercial al ambasadei României. Evenimentul va avea loc la celebrul Evoluon.
Regiunea Brainport este regiunea principală în care o mare varietate de companii, organizații și instituții sunt implicate zilnic în tehnologia de înaltă tehnologie, inovare și industrie (de producție).
Tranzacția pentru IMM-uri le oferă antreprenorilor o modalitate de a iniția sau de a accelera creșterea afacerii dumneavoastră.
Astfel, pentru a dobândi cunoștințe specifice despre România, Rețeaua românească olandeză este de asemenea reprezentată acolo.

Pentru program și înscrieri, vă rugăm să accesați link-ul https://wtce.nl/nl/events/programma/events-main/92/de-wereld-aan-tafel-i-top-business-event/

Buletinul informativ al Rețelei Române Olandeze este compilat cu mare atenție. Rețeaua olandeză română nu își poate asuma nicio răspundere pentru o eventuală inexactitate și / sau incompletitudine a informațiilor furnizate aici și nici un drept nu poate fi derivat din conținutul buletinului informativ. Articolele nu reflectă neapărat opinia comisiei.