Buletin informativ decembrie/ianuarie 2023

Fie ca tot ceea ce respiră să existe în pace…!

Așa a sunat cântărețul Rob de Nijs în timpul concertului său emoționant de adio, referindu-se la războiul din Ucraina. Avem încredere că oamenii vor descoperi că a avea dreptate este mai atractiv decât a avea dreptate.
Mai presus de toate, noi, cei de la DRN, vă dorim tuturor un an 2023 plin de sănătate.
Mai presus de toate, le dorim politicienilor multă înțelepciune și o reducere a intereselor personale și de partid. Am dori să atragem atenția presei asupra declarației economistului de top Peter Hein van Mulligen de la Biroul Central de Statistică (CBR), potrivit căreia nu ar trebui să ne vorbim unii pe alții pentru a intra în criză.
Suntem încrezători că în curând îi vom putea primi pe prietenii noștri români în Schengen. Să fim mai mult unul lângă altul, în loc să fim unul vizavi de celălalt!

Așa că vă provocăm să vă alăturați nouă în provocarea de a face ceva în 2023!

Sectorul energetic

România este fondatorul acordului istoric dintre Azerbaidjan, România, Georgia și Ungaria

Prezentul acord strategic este o inițiativă românească încununată de acest lucru și va avea astfel o contribuție pozitivă la aprovizionarea energetică a Europei, adică o mai mare independență față de Federația Rusă.

Acordul între guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României și Ungariei privind parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării și transmiterii energiei verzi a fost semnat sâmbătă, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a președintelui Klaus Iohannis. Acordul a fost semnat de președintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, prim-ministrul Georgiei, Irakli Garibashvili, prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, și prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban.

Acordul va asigura cadrul financiar și tehnic pentru realizarea proiectului de cablu submarin pentru transportul de energie electrică din surse regenerabile între România și Azerbaidjan, prin Georgia și Marea Neagră, și apoi pentru transportul acesteia către Ungaria și restul Europei, prin intermediul sistemului european de transport.

Proiectul privind cablul submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră face parte din acordurile energetice convenite între UE, reprezentată de CE, și Azerbaidjan, și este, de asemenea, un proiect emblematic pentru Georgia, ca parte a strategiei UE “Global Gateway”.

Acordul dintre guvernele Azerbaidjanului, Georgiei, României și Ungariei privind parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării și transportului de energie va lega cele două maluri ale Mării Negre și va putea transmite energie electrică către Moldova, Balcanii de Vest și Ucraina, a declarat sâmbătă, la București, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

“De la începutul războiului rusesc, am decis să renunțăm la combustibilii fosili de origine rusă și să ne diversificăm opțiunile către parteneri energetici de încredere, precum cei de la această masă. Și acest lucru funcționează. Uniunea Europeană a reușit să compenseze reducerile de gaze din partea Rusiei. Dar nu vorbim doar de gestionarea unei noi situații geopolitice. Este vorba despre crearea unui viitor pentru noi în ceea ce privește sursele de energie curată, accesibilă și sigură, iar acestea sunt formele de energie regenerabilă”, a declarat Ursula von der Leyen. în continuare, ea a precizat că “acest proiect va conecta cele două maluri ale Mării Negre și, mai departe, regiunea Mării Caspice, atât în ceea ce privește comunicațiile digitale, cât și în ceea ce privește energia”.

“Cablul de alimentare de sub Marea Neagră oferă mai multe oportunități. Acest proiect ar putea aduce beneficii semnificative Georgiei, o țară cu destinație europeană. Ar putea transforma țara într-un hub de electricitate și ar putea să o integreze pe piața de electricitate a UE. Cablul de sub Marea Neagră ar putea transporta energie electrică către vecinii noștri din Moldova și Balcanii de Vest și, bineînțeles, către Ucraina. Acesta va ajuta la reconstrucția sistemului energetic al Ucrainei și la reconstrucția țării”, a subliniat Ursula von der Leyen. Ea a concluzionat că, în acest context, “putem spune că cele două maluri ale Mării Negre nu au fost niciodată atât de apropiate”.

Președintele Klaus Iohannis a mai declarat că “în contextul actual de securitate, datorat agresiunii militare împotriva Ucrainei, avem nevoie de o mai bună cooperare și solidaritate pentru a face față obstacolelor actuale”.

“Acest acord oferă un cadru pentru cooperarea pe termen lung între țările noastre într-o serie de domenii foarte importante, în primul rând producția de energie, transportul și comerțul, apoi dezvoltarea de noi infrastructuri, inclusiv un cablu submarin prin Marea Neagră, apoi proiecte de hidrogen verde și apoi eficiența. Acesta este un acord ambițios care arată că împreună putem contribui serios la consolidarea securității energetice europene și va contribui la o creștere durabilă a cooperării în regiune”, a declarat șeful statului la Palatul Cotroceni, subliniind importanța energiei verzi.
“Situația actuală ne afectează pe toți. Mediul de securitate și dificultățile economice necesită mai multe interconexiuni, mai multă cooperare la nivel regional și global. Cooperarea noastră energetică (…) va crește adaptabilitatea noastră energetică, dar și numărul și calitatea rutelor de transport. Potențialul de energie verde în regiunea caspică, în special în Azerbaidjan, este mare. Este necesar să ne gândim în viitor și să luăm inițiativa în această chestiune în regiunea noastră”, a declarat șeful statului.
Președintele Iohannis a precizat că următoarea etapă este cablul submarin din Marea Neagră: “Vrem, de asemenea, să creștem legăturile de transport maritim de la Constanța la Georgia. Aceste eforturi vor crește, de asemenea, conectivitatea cu Azerbaidjanul și mai departe cu Asia Centrală”, a adăugat el.
Președintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, a declarat sâmbătă că țara sa va deveni un furnizor important de energie electrică pentru Europa, în special de energie verde.
“Acest acord reprezintă un pas înainte în crearea unui coridor pentru energia verde. (…) Azerbaidjanul își extinde aria geografică de acțiune prin furnizarea de gaze către piețele europene. Este o situație avantajoasă pentru ambele părți, deoarece Europa are nevoie să își consolideze securitatea energetică, iar Azerbaidjanul are nevoie de piețe pentru resursele sale vaste. Astăzi, începem să construim un nou “pod” din Azerbaidjan către Europa. Țara noastră va deveni un furnizor important de energie electrică pentru Europa, în special de energie verde”, a declarat președintele Republicii Azerbaidjan.
De asemenea, el a dezvăluit că țara sa a exportat 8,2 miliarde de metri cubi de gaz în UE anul trecut și 11,3 miliarde de metri cubi de gaz în acest an.
“Anul viitor vor fi cel puțin 11,6 miliarde de metri cubi de gaze”, a informat Ilham Aliyev, amintind de semnarea de către Romgaz a unui acord de furnizare de gaze din Azerbaidjan către România începând cu luna ianuarie.

Acordul interguvernamental cvadrilateral va asigura cadrul financiar și tehnic pentru realizarea proiectului de cablu submarin pentru transportul de energie electrică din surse regenerabile între România și Azerbaidjan, prin Georgia și Marea Neagră, și apoi pentru transportul acestei energii către Ungaria și restul Europei, prin sistemul european de transport.

Proiectul privind cablul submarin de transport de energie electrică din Marea Neagră face parte din acordurile în domeniul energiei convenite între Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, și Republica Azerbaidjan, fiind în același timp un proiect emblematic pentru Georgia, ca parte a strategiei UE “Global Gateway”.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat sâmbătă că acordul dintre guvernele Azerbaidjanului, Georgiei, României și Ungariei privind parteneriatul strategic pentru dezvoltarea și transportul energiei verzi “răspunde unei nevoi urgente de creștere a ponderii energiei verzi și a securității energetice”, demonstrând determinarea țării noastre de a investi în producția de energie și în infrastructura energetică.

“Acordul răspunde unei nevoi urgente de creștere a ponderii energiei verzi și a securității energetice. Prezența președintelui CE subliniază importanța strategică a acordului din perspectiva UE. În vremuri de criză, trebuie să rămânem uniți, punând în comun potențialul și resursele noastre. România se angajează să investească în producția de energie și în infrastructura energetică și să colaboreze cu partenerii noștri pentru a promova securitatea energetică pentru noi și pentru întreaga regiune. Ca urmare, România va juca un rol important ca hub energetic și de tranzit, oferind alternative vecinilor și partenerilor noștri din UE, precum și Republicii Moldova și Ucrainei. Acordul reprezintă un pas înainte în direcția consolidării cooperării energetice bilaterale pe termen lung”, a declarat premierul la Palatul Cotroceni.

El a declarat că semnarea acestui document reprezintă “o etapă importantă în eforturile UE de a crește ponderea energiei verzi în lupta împotriva încălzirii globale și de a-și consolida capacitatea de a face față în acest domeniu”. “Putem astfel să facem față mai bine provocărilor cu care ne confruntăm cu toții în criza energetică, exacerbată de războiul neprovocat al Rusiei în Ucraina, de efectele pandemiei și de inflație. Piața energiei are prețuri ridicate și este volatilă în toată lumea în acest moment”, a declarat premierul.

Nicolae Ciucă a apreciat progresele înregistrate în ceea ce privește transportul de combustibil din Azerbaidjan în România în 2023. “Deci vom avea un plus de siguranță în această chestiune”, a adăugat premierul.

Un proiect care a fost dorit și de vecinii noștri
“Pe lângă extinderea coridorului sudic de gaze, vom dezvolta și un coridor de energie verde care va lega Azerbaidjanul de Europa. ‘Există două modalități eficiente de realizare a acestei inițiative: prin coridorul Zangazur și Nakhichevan din Azerbaidjan, de pe continent, din Azerbaidjan spre Turcia și Europa, dar și prin cablul submarin de la Marea Neagră, prin Georgia, România și Ungaria’, a declarat ministrul Energiei din Azerbaidjan, deputatul Elnur Sultanov.

Azerbaidjanii spun că au un mare potențial pentru generarea de energie regenerabilă. Cablul submarin de transmisie pe sub Marea Neagră, o idee mai veche a României, dar care dorea să se conecteze doar cu Turcia, este acum proiectat să traverseze Marea Neagră de la est, dinspre Georgia, spre vest, în România. Un total de 1.195 km (inclusiv 1.100 km subacvatici) cu o capacitate de 1.000 MW, inclusiv conexiune digitală pentru comunicații.

În august, operatorul georgian de sisteme energetice GSE a confirmat “cooperarea activă” cu omologul său român, Transelectrica, și cu “ministerele relevante din România, Armenia și Azerbaidjan”.

Imediat, proiectul a stârnit interesul Ungariei. “Ungaria va participa la un proiect de mare anvergură pentru a transporta energie verde din Azerbaidjan către țară și piața europeană (…) Azerbaidjanul are un potențial semnificativ neexploatat pentru energia regenerabilă (…) Am convenit ca Ungaria să se alăture acestui plan de mare anvergură, deoarece proiectul poate primi sprijin din partea UE doar dacă există o participare din partea a cel puțin două state membre ale UE. În acest fel, energia verde poate fi transportată în țara noastră, iar noi o putem utiliza și o putem transporta mai departe pe piața europeană”, a declarat în august ministrul ungar de externe Péter Szijjártó.

Mai mult, Serbia, un aliat tradițional al Rusiei în Europa și o țară în care industria energetică este practic controlată de Gazprom, solicită și ea acest proiect: “Lucrăm la crearea unei interconexiuni între Serbia și Bulgaria, pentru a obține sume semnificative de la prietenii noștri de la Baku. Am ridicat, de asemenea, problema transportului de electricitate și vom discuta despre conexiuni cu partenerii europeni, deoarece implică un cablu prin Marea Neagră care ne-ar asigura securitatea energetică”, a declarat președintele sârb Aleksandar Vucic după o întâlnire la Belgrad cu omologul său azer Ilham Alyev, luna trecută, la Belgrad. Având în vedere participarea Ungariei și retragerea Croației, el consideră că o conexiune planificată anterior la conducta rusă Druzhba nu mai este realistă. Se pare că țările pro-europene trag sforile prin inițiativa românească, iar această unitate sud-europeană reduce din ce în ce mai mult dependența față de Rusia.

Comentariu DRN: Faptul că Ungaria a aprobat construirea a două noi reactoare nucleare de către compania rusă Rosatom în domeniul aprovizionării cu energie nu a fost menționat. Lucrarea presupune o investiție de 12,5 miliarde de euro. Construcția va începe în săptămânile următoare, deoarece autoritățile de reglementare din Ungaria vor fi în sfârșit de acord, după numeroase întârzieri.
Războiul din Ucraina nu a diminuat interesul Ungariei pentru acest proiect. Scopul este de a adăuga la capacitatea nucleară existentă în această țară, care are deja patru reactoare. Faptul că ungurii se angajează cu rușii arată, de asemenea, că legăturile dintre Budapesta și Moscova, precum și dintre premierul ungar Viktor Orban și președintele rus Vladimir Putin, rămân strânse.
Rusia finanțează cea mai mare parte a proiectului printr-un împrumut de 10 miliarde de euro acordat Ungariei, care la rândul său furnizează restul de 2,5 miliarde de euro. Anterior, Finlanda, de asemenea stat membru al UE, a anulat un alt proiect similar de centrală nucleară rusă, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina. Ungaria s-a opus întotdeauna încercărilor Europei de a izola Rusia și de a impune sancțiuni. Spre deosebire de alte țări din UE, Ungaria a negociat și ea să primească mai mult gaz din Rusia, în timp ce alte țări doresc să scape de dependența de gazul rusesc. Aceasta înseamnă, de asemenea, o anumită distanță față de influența turcă.

Romgaz și Socar au semnat primul contract individual de furnizare de gaze naturale din Azerbaidjan către România

Pe lângă contractul de energie verde cu patru țări, ROMGAZ și SOCAR au semnat primul contract individual de furnizare de gaze naturale azere în România, potrivit unui comunicat de presă al ROMGAZ.

Contractul individual permite livrări programate de gaze naturale începând cu 1 ianuarie 2023 prin coridorul sudic, utilizând capacitatea de transport a
conductele TAP și IGB și sistemele de transport din Bulgaria și România. Contractul se bazează pe un acord-cadru pe care cele două companii l-au semnat recent pentru o perioadă nedeterminată.
Semnarea acestui contract asigură posibilitatea de a avea acces la anumite cantități de gaze naturale din Azerbaidjan pentru a acoperi eventualele nevoi de consum cu gaze naturale importate. Astfel, contractul servește obiectivelor strategice de securitate în aprovizionarea cu gaze naturale și de diversificare a surselor.

Acordul-cadru pentru furnizarea de gaze naturale din Azerbaidjan și acest prim contract individual sunt rezultatul unei excelente cooperări între SNGN ROMGAZ SA și compania SOCAR, cooperare care a început la începutul acestui an și a fost formalizată prin semnarea unui memorandum de înțelegere în luna iunie.
Părțile își propun să continue relațiile de cooperare și să îmbunătățească mecanismele de livrare a gazelor naturale azere pe piața românească. România dispune de propriile resurse de gaze și petrol, ceea ce asigură independența energetică.

Consumul de gaze naturale din Uniunea Europeană a scăzut cu 20% în perioada august-noiembrie. România, pe locul cinci la economisire, cu aproximativ 35%.

Consumul de gaze naturale din Uniunea Europeană a scăzut cu 20,1% în perioada august-noiembrie – față de media ultimilor cinci ani în această perioadă -, ceea ce reprezintă mai mult decât ținta UE de 15%, a anunțat recent Eurostat. Toamna moale și eforturile de economisire ale consumatorilor, relatează AFP.

Ca urmare a reducerilor drastice ale livrărilor de gaze naturale rusești din cauza războiului din Ucraina, cei 27 au convenit la sfârșitul lunii iulie să își reducă în mod voluntar consumul de gaze naturale de la 1 august 2022 la 31 august 2023.
Aceștia au stabilit apoi un obiectiv de reducere cu 15% față de consumul mediu din ultimii cinci ani, prin “măsuri voluntare de reducere” a consumului de gaze naturale. În perioada august-noiembrie 2022, consumul a scăzut “în majoritatea statelor membre”, a precizat Oficiul European de Statistică într-un comunicat.
Eurostat nu analizează motivele acestei scăderi, care ar putea fi explicată parțial printr-o toamnă deosebit de blândă în Europa, prin eforturi suplimentare din partea consumatorilor sau printr-o scădere a producției în anumite industrii.
În 18 state membre ale UE, consumul a scăzut mai mult decât ținta, în unele cazuri în mod foarte pronunțat.
De exemplu, consumul de gaze naturale a scăzut cu 52,7% în Finlanda, cu 43,2% în Letonia și cu 41,6% în Lituania.
România (aproximativ 35%) se află pe locul cinci, după Estonia.
Alte șase state membre ale UE au reușit să își reducă consumul, dar fără să atingă ținta, cum este cazul Spaniei, Italiei și Portugaliei.
Alte două state membre ale UE – Malta (+7,1%) și Slovacia (+2,6%) – și-au majorat consumul de gaze naturale. Scăderea înregistrată în Franța se încadrează în media UE.
Eurostat subliniază că, din ianuarie, consumul de gaze naturale în UE a fost în mod constant sub media ultimilor cinci ani.

Europa, pe primul loc în topul mondial în ceea ce privește energia produsă de energia eoliană și solară. Care este producția în România?

Anul trecut, 10% din totalul producției de energie la nivel mondial a provenit din proiecte eoliene și solare, liderii mondiali din acest punct de vedere fiind Danemarca, unde ponderea energiei verzi, doar din cele două surse menționate mai sus, este de 52% și Uruguay, cu 46,7%. Cât de bine se situează România în aceste clasamente mondiale?

Cu 14% în producția de energie eoliană și solară, România, deși este una dintre cele mai verzi economii din lume, este la mare distanță de liderii clasamentului, Danemarca, Uruguay și o serie de țări din Europa de Vest. Economia României este mai verde decât cea a Franței, Poloniei sau Norvegiei, dacă se ia în calcul doar energia produsă de proiectele eoliene și solare, arată platforma informațională BigThink, făcând referire la un studiu realizat de consultanții Ember.

Sectorul climatic

România, printre primele trei țări din UE cu cele mai scăzute emisii de CO2

Cu emisii de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor de 5,7 tone până în 2020, România este una dintre cele mai puțin poluante țări europene, dar în detrimentul unor capacități reduse de producere a energiei. Emisiile pe cap de locuitor ale României au fost similare cu cele ale Portugaliei, doar Suedia și Letonia poluând mai puțin. În 2020, emisiile de gaze cu efect de seră ale României au fost cu 47% mai mici decât în 1990, când țara emitea 10,8 tone pe cap de locuitor în fiecare an. Această realizare vine după 30 de ani în care țara s-a îndepărtat de o economie comunistă cu o pondere mare a industriei. România se deosebește de cealaltă mare țară est-europeană, Polonia.

Acesta din urmă are una dintre cele mai scăzute rate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, 20% din 1990. Emisiile de gaze cu efect de seră ale Poloniei au fost de 10 tone pe cap de locuitor în 2020, potrivit datelor Eurostat, citate de Ziarul Financiar. Cu toate acestea, între 2011 și 2020, Polonia a reușit, de asemenea, să își crească producția de energie cu 29%, combinând centralele electrice pe bază de cărbune cu surse de energie ecologice, cum ar fi energia eoliană și solară. Prin comparație, centralele electrice pe cărbune din România, care produceau 5 300 MW în urmă cu 10 ani, furnizează acum mai puțin de jumătate, transformând țara dintr-un exportator net de energie într-un importator în ultimii trei ani consecutivi. Se estimează că emisiile de gaze cu efect de seră din UE au crescut în acest an, pe măsură ce economiile și-au revenit după întreruperile cauzate de pandemie. Datele Eurostat arată că Țările de Jos (-9%), Finlanda (-1%) și Suedia (-0,6%) au fost singurele care au înregistrat o scădere a emisiilor în primul trimestru din 2022 față de aceeași perioadă a anului trecut. Bulgaria (+38%), Malta (+21%) și Irlanda (+20%).

Sectorul agricol

România, locul 4 în producția de grâu din UE până în 2022

Germania și Polonia sunt singurele țări din top cinci cu o producție mai mare decât în 2021.
Cei mai mari cinci producători de grâu din Uniunea Europeană și-au păstrat primele poziții, cu câteva excepții, arată datele Eurostat, biroul european de statistică. România a coborât de pe locul 4 pe locul 6 în 2020, din cauza unei scăderi de 40% a producției ca urmare a secetei, iar între Spania și Italia se dă o bătălie în fiecare an pentru locul 5 în topul celor mai mari cinci producători din UE.

În 2022, cu o recoltă de 9,18 milioane de tone de grâu recoltate de pe 2,1 milioane de hectare, România s-a clasat pe locul patru în UE. Cel mai mare producător de grâu din UE este Franța, urmată de Germania și Polonia. Producția de grâu a crescut în 2022 față de anul trecut doar în Germania și Polonia, în timp ce producția a scăzut în România, precum și în Franța și Italia, potrivit datelor Eurostat. Cu toate acestea, pozițiile jucătorilor din top cinci s-au menținut față de anul trecut.

Agricover are nevoie de finanțare pentru a-și stimula expansiunea

Agricover Holding a desemnat Wood & Company pentru consultanță în vederea explorării opțiunilor de finanțare, inclusiv prin intermediul unei oferte publice inițiale de acțiuni pe piața locală, urmată de listarea acțiunilor la Bursa de Valori București (BVB).

Grupul are nevoie de finanțare pentru a-și stimula expansiunea, potrivit unui raport publicat la BVB, unde se tranzacționează obligațiunile sale. Nu s-a luat încă nicio decizie cu privire la calea de finanțare dorită, a subliniat conducerea companiei.

“O astfel de decizie va fi luată numai după evaluarea unui număr de criterii, inclusiv a condițiilor de piață și a feedback-ului din partea potențialilor investitori”, se arată în raport.

În prezent, Agricover Holding are o emisiune de obligațiuni în valoare de 40 de milioane de euro care se tranzacționează la BVB. Obligațiunile au fost lansate în 2021 și ajung la scadență în 2026. Acestea au un cupon de 3,5%, dar se tranzacționează la un randament de 2,53%.

Unde sunt cele mai scumpe și cele mai ieftine hectare de teren agricol din UE?

Terenurile arabile au devenit mai scumpe în România decât anul trecut și mai scumpe decât în alte țări din UE, cum ar fi Bulgaria, Ungaria sau chiar Franța. În schimb, un hectar de teren arabil este de aproape 10 ori mai ieftin în România decât în Olanda, o țară în care această resursă este extrem de limitată. Prețul mediu al unui hectar de teren arabil în Uniunea Europeană în 2021 variază între 3.661 de euro în Croația și 47.290 de euro în Luxemburg, potrivit datelor publicate recent de Eurostat. Eurostat subliniază însă că această diferență este probabil să fie și mai mare, deoarece datele nu sunt disponibile pentru toate statele membre pentru 2021, iar în 2020 prețul mediu al unui hectar de teren arabil în Olanda a fost de 71.225 de euro.

În cazul României, prețul mediu al unui hectar de teren arabil a fost de 7.601 euro anul trecut, în creștere de la 7.163 euro în 2020.
Prin comparație, prețul mediu al unui hectar de teren arabil în 2021 a fost de 6 096 de euro în Bulgaria, 5 940 de euro în Franța și 5 187 de euro în Ungaria.
Alte state membre în care prețul mediu al unui hectar de teren arabil este mai mic decât în România sunt: Lituania, Estonia, Letonia, Slovacia și Croația. la nivel regional, conform datelor disponibile, cel mai mare preț pentru un hectar de teren arabil a fost înregistrat în regiunea Insulelor Canare din Spania (cu o medie de 120.477 de euro pe hectar), iar cele mai mici prețuri în regiunea Ovre Norrland din Suedia (cu o medie de 1.882 de euro pe hectar).

În cazul României, cele mai mari prețuri pentru terenurile arabile se înregistrează în regiunea București-Ilfov (10 707 euro pentru un hectar), iar cele mai mici în regiunea Nord-Vest (6 206 euro pentru un hectar). În ambele cazuri, prețurile sunt mai mici decât în 2020.Eurostat subliniază că, în majoritatea regiunilor din Uniunea Europeană, terenurile arabile sunt mai scumpe decât pășunile. Excepție fac regiunile spaniole Asturias și Madrid, precum și regiunea Sostines din Lituania, unde un hectar de pășune este mai scump decât un hectar de teren arabil.
Prețul mediu al unui hectar de pășune a variat între un minim de 1.423 de euro în Bulgaria și un maxim de 41.930 de euro în Luxemburg în 2021, dar în Olanda s-a situat la 59.065 de euro, potrivit datelor din 2020. Potrivit Eurostat, prețul terenurilor arabile depinde de mai mulți factori, inclusiv de legislația națională, de climă, de proximitatea față de rețelele de transport, de calitatea solului, de sistemele de irigații și de forțele pieței legate de cerere și ofertă.

DRN Advisory: Avem o mulțime de experți membri care sunt bucuroși să le arate împrejurimile noilor membri, dacă aceștia se gândesc să se stabilească în România. Un mesaj la info@dutchromaniannetwork.nl te va face mai înțelept!

Schema de ajutor de stat pe 3 ani aprobată pentru producătorii de legume, fructe și cartofi.

Producătorii agricoli de fructe, legume și cartofi vor putea beneficia de o schemă de ajutor de stat pentru subvenționarea a 20% din valoarea producției comercializate timp de trei ani. Subvențiile acordate rămân în limita anuală de 100 000 de euro pentru persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale și, respectiv, de 300 000 de euro pentru cooperative și grupuri/organizații de producători. Inițiatorii arată că producătorii de legume, fructe și cartofi se confruntă în prezent cu consecințele situației generate de conflictul armat din Ucraina, respectiv destabilizarea prețurilor, atât pentru produsele agroalimentare, cât mai ales pentru materiile prime necesare producătorilor de legume, fructe și cartofi pentru sortarea, ambalarea, etichetarea și transportul produselor, precum și cu perturbarea lanțurilor de aprovizionare.

Astfel, schema propusă ar reduce impactul negativ asupra securității alimentare în timpul unei situații de criză, indiferent de cauza sau de natura acesteia Potrivit proiectului, ajutorul va fi acordat solicitanților care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: – să fie persoană juridică, persoană fizică înregistrată la organele fiscale conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, cooperativă conform Legii cooperației agricole nr. 566/2004 și a Legii 31/1990 privind societățile comerciale, grupuri/organizații de producători, după caz; – deține și exploatează terenuri cultivate cu legume, cartofi, fructe, plantații de pomi fructiferi, plantații de arbuști fructiferi și/sau semiarbuști fructiferi, plantații de struguri de masă destinați consumului uman; să vândă legume, cartofi și/sau fructe; – suprafața minimă destinată cultivării în spațiile protejate este de 500 m²; – să facă dovada lipsei datoriilor la bugetul de stat prin documente justificative care să ateste că valoarea producției comercializate în trimestrul pentru care se solicită ajutorul a fost de cel puțin 1.000 lei.000 de euro; – să nu fie în reorganizare, lichidare sau faliment la data accesării ajutorului de stat fără o hotărâre judecătorească definitivă de declarare a falimentului până la data menționată. Sumele acordate ca ajutor de stat în temeiul prezentei legi nu vor face obiectul executării silite prin sechestru, în cazul în care a fost inițiată o procedură de executare silită împotriva beneficiarilor acestora.

Oportunități bune pentru companiile agroalimentare și investitorii olandezi în România

Agriprogress este activă în și cu agribusiness-ul românesc din 2007. Peste 60 de investitori/companii olandeze, inclusiv agricultori, au primit sprijin pentru a-și dezvolta afacerile în această țară promițătoare.
În Țările de Jos, politica și strategia vizează trecerea la lanțuri agroalimentare care să țină seama mai mult de natură. Agricultura reciclată, agricultura ecologică, calitatea apei, biodiversitatea, proteinele umane pe bază de plante, bunăstarea animalelor și reducerea utilizării îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor sunt esențiale în acest sens.
Scopul este de a cumpăra aproximativ 800 de ferme și de a reduce emisiile de amoniac cu 30 %. 25 de miliarde de euro sunt disponibile pentru a face tranziția în zona rurală olandeză. Practica constă în faptul că fermele cumpărate trebuie să plătească impozite mari (“un buzunar înăuntru, altul afară”).

În România, strategia este de a dezvolta mai multe activități cu valoare adăugată în lanțurile agroalimentare, ceea ce înseamnă creșterea animalelor, dar și dezvoltarea activităților de procesare, sortare și ambalare, depozitare, transport, inclusiv activități de marketing, asta cu subvenții cuprinse între 50-90%. Cum vă putem ajuta? Căutăm și selectăm locații, facem vizite de studiu, realizăm planuri de afaceri, facem verificări legale și due diligence, vă putem ajuta cu start-up-ul în România. Avem în mod regulat noi oferte pentru ferme/grădinarii/întreprinderi care doresc să vândă, așa că verificați periodic site-ul nostru. În fotografie este prezentată o seră și o grădină de fructe de 2 ha, care este în prezent de vânzare.

Sunați-ne pentru consultanță la +31653782889 sau trimiteți-ne un e-mail: info@agriprogress.com. Website www.agriprogress.com Ramuri: Deventer și București.

Grupul DN Agrar, controlat de familia olandeză de Boer, și-a triplat afacerile în primele nouă luni

DN Agrar Group SA, ferma zootehnică românească controlată de familia olandeză de Boer, cu producție de lapte de vacă și producție vegetală, a înregistrat în primele nouă luni ale anului o cifră de afaceri de 103,23 milioane lei (+221,45%) și un profit net de 10,6 milioane lei (+249,5%), comparativ cu perioada analizată din 2021. Achiziția fermelor Lacto Agrar (realizată în decembrie 2021) și Apold (realizată în aprilie 2022) a contribuit cu peste 5 milioane de lei la profitabilitatea DN AGRAR, reprezentând peste 48% din profitul net realizat, potrivit rezultatelor financiare ale primele 9 luni din 2022
Anul acesta a marcat consolidarea activității Grupului DN AGRAR și noi investiții, planurile și strategia companiei continuând direcția pe care a luat-o. Finalizarea lucrărilor de investiții din cadrul fermei Apold ne permite să operăm cele două saloane la capacitate maximă, în 3 schimburi, cu o creștere de 50% a capacității operaționale, până la sfârșitul anului.
În ceea ce privește ferma Lacto Agrar, în septembrie 2022 am demarat proiectul de construire a unui nou bazin pentru gunoi de grajd. Suntem în faza de pregătire a terenului pe care vom construi bazinul și estimăm finalizarea construcției la începutul anului 2023, a declarat Jan Gijsbertus de Boer, președintele consiliului de administrație al DN Agrar Group SA.
Din grup fac parte societățile DN Agrar Apold SRL (a cărei activitate constă în creșterea bovinelor de lapte), DN Agrar Calnic SRL (cultivarea cerealelor (cu excepția orezului), legumelor și plantelor producătoare de semințe oleaginoase), DN Agrar Holding SRL (cultivarea cerealelor ( cu excepția orezului), legumelor și plantelor producătoare de semințe oleaginoase), Prodag Garbova SRL (cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare proprii). La nivelul fermelor din DN AGRAR, cantitatea de lapte livrată în primele 9 luni ale anului 2022 a crescut cu peste 2,7 milioane de litri de lapte și, respectiv, cu peste 8,3% față de aceeași perioadă a anului 2021, tendință care se menține.

Ferma are peste 10.500 de vaci de lapte și tineret și o suprafață cultivată de aproape 7.000 de hectare de teren. Obiectivul este de a ajunge în viitorul apropiat la un număr de până la 12 500 de vaci de lapte și tineret. Cele 15 ferme care fac parte din portofoliul DN Agrar Group SA includ patru ferme, a căror activitate principală este atât creșterea bovinelor de lapte (ferma Prodlact), cât și producția de lapte de vacă (fermele Cut, Lacto Agrar și Apold). Compania oferă servicii de logistică și transport de vaci cu vehicule specializate atât la nivel național, cât și în Europa. În domeniul cerealelor, fermele grupului cultivă în prezent peste 7.000 de hectare în provinciile Alba, Sibiu și Hunedoara, iar obiectivul este de a ajunge la o suprafață cultivată de 10.000 de hectare prin intermediul altor ferme cu producție vegetală și/sau zootehnică.

Producțiile obținute din culturile stabilite sunt utilizate atât pentru a asigura baza furajeră pentru propriile ferme, cât și pentru a plăti chiria chiriașilor care optează pentru cereale. Producțiile obținute din culturile de orz și floarea-soarelui sunt utilizate pentru terți. În iulie 2021, DN Agrar Group a atras 24,8 milioane de lei de la investitori în urma unui plasament privat în care compania a vândut 25,7% din capitalul social pentru a achiziționa ferma Lacto Agrar , potrivit obiectivului din prospectul de emisiune. Înainte de achiziția Lacto Agrar, producția vegetală, producția de animale și gestionarea fermei erau integrate în activitatea de agribusiness a grupului de societăți DN Agrar, astfel încât, după finalizarea tranzacției, nu a fost necesar un proces de tranziție a activităților de producție și gestionare în cadrul activității fermei. Restul achizițiilor au fost finanțate prin intermediul unei facilități de credit, înregistrată ca datorie pe termen lung.
DN Agrar Group SA este un grup de societăți cu capital majoritar olandez care își desfășoară activitatea în centrul Transilvaniei, în provinciile Alba, Sibiu și Hunedoara. Grupul este listat la Bursa de Valori București sub simbolul DN începând cu 2 februarie 2022. Principalele domenii de activitate sunt zootehnia, producția agricolă, serviciile agricole, logistica, transportul, turismul și serviciile de consultanță în afaceri și management. La 30 septembrie 2022, societatea avea 239 de angajați.

Sectorul guvernamental

Noi ambasadori numiți în România și Republica Moldova

În Moldova, cu sediul la Chișinău: Fred Duijn, care cunoaște bine regiunea, fiind anterior secretar al ambasadei de la București. Acesta este primul ambasador al țării, deoarece în trecut a aparținut alternativ României și Ucrainei.
În România, Willemijn van Haaften, cu sediul în București, a fost numit ambasador, care poate fi acum desfășurat în mod flexibil din flexpoolul TZ. Se știu puține lucruri despre ea, cu excepția faptului că a fost activă ca diplomat în Germania și în Orientul Mijlociu.

Evoluții fiscale

Mazars-România: Decalajul de TVA în UE s-a redus: 31 de miliarde de euro recuperate de statele membre până în 2020

• În 2020, România a înregistrat din nou cel mai mare decalaj de colectare a TVA la nivelul UE, cu o pierdere de 35,7% din veniturile din TVA.
• Țările UE au pierdut 93 de miliarde de euro din venituri din TVA.
• Raportarea SAF-T și facturarea electronică pot contribui la creșterea gradului de colectare a TVA.

La 8 decembrie, Comisia Europeană a publicat raportul privind decalajele în materie de TVA pentru 2020. Vestea bună este că, la nivelul Uniunii Europene (UE), colectarea TVA a crescut din nou (cu aproximativ 2%), statele membre recuperând aproximativ 31 de miliarde de euro față de anul precedent.

Cele mai mici deficite de colectare a TVA au fost înregistrate de Finlanda (1,3%), Estonia (1,8%) și Suedia (2%), iar cele mai mari de România (35,7%) și Malta (24,1%).
Pentru România, colectarea TVA rămâne o provocare majoră, deoarece deficitul continuă să crească de la an la an și este cel mai mare din UE. Ca și în 2019, România a pierdut și ea aproximativ o treime din TVA care ar fi trebuit să fie colectată în 2020. Cifrele arată o pierdere de 7,4 miliarde de euro în 2020. Întârzierea reformei și a digitalizării administrației fiscale a întârziat în mod inevitabil îmbunătățirea colectării TVA, iar celelalte măsuri luate nu au dat rezultate.

“Planul național de redresare și reziliență al României (PNDR) include un pachet de măsuri prin care Ministerul Finanțelor a implementat cea mai amplă reformă a administrației fiscale bazată pe digitalizare, cu scopul de a reduce deficitul de colectare a TVA cu 5 puncte procentuale până în 2026 (comparativ cu până în 2019). Unele dintre aceste măsuri sunt deja în curs de aplicare: raportarea SAF-T (Standard Audit File for Taxes), conectarea caselor de marcat electronice la serverele ANAF, facturarea electronică sau sistemul RO e-Transport pentru monitorizarea transporturilor de mărfuri cu risc fiscal ridicat, a declarat Bianca Vlad, partener fiscal, Mazars România.

Aceste măsuri bazate pe raportarea în timp real ar putea produce cele mai semnificative rezultate din perspectiva colectării, dacă ne uităm la experiența altor state membre. Autoritățile vor avea un control mai mare asupra tranzacțiilor efectuate de comercianți, având acces în timp real la o cantitate mare de date menite să ajute la identificarea tranzacțiilor frauduloase.
“Comisia Europeană salută inițiativele autorităților române și menționează în studiul său că proiecțiile pentru 2021 indică o reducere a decalajului de TVA ca urmare a acestor măsuri de raportare digitală”, a declarat Miruna Cîrstea , Assistant Tax Manager, Mazars România.

Suntem curioși să vedem dacă măsurile luate de autoritățile fiscale române vor da rezultatele scontate. Disponibilitatea și capacitatea autorităților fiscale de a analiza și de a procesa o cantitate semnificativă de date vor fi esențiale, deoarece procesul de inspecție fiscală se confruntă cu o schimbare majoră de paradigmă.

“În același timp, tot la sfârșitul săptămânii trecute, Comisia Europeană a propus o serie de măsuri de modernizare a actualului sistem de TVA și de adaptare a acestuia la era digitală. Au fost anunțate trei acțiuni-cheie, care vor fi puse în aplicare treptat între 2023 și 2028. Primul se referă la implementarea raportării digitale în timp real pe baza facturării electronice obligatorii, împreună cu reforma altor obligații de raportare (de exemplu, listele vor fi eliminate). A doua acțiune se referă la o actualizare a normelor de TVA pentru platformele de transport de pasageri pe termen scurt și de cazare, iar ultima acțiune vizează introducerea unei înregistrări unice de TVA în întreaga UE, prin extinderea domeniului de aplicare a schemelor existente de ghișeu unic (OSS) și ghișeu unic de import (IOSS)”, a declarat Alexandru Stanciu, Senior Tax Manager, Mazars România.

Specialiștii Mazars vor continua să monitorizeze eforturile autorităților de a crește veniturile fiscale și efectele pe care acestea le vor avea asupra mediului de afaceri, care se confruntă cu provocări fără precedent pe termen scurt.

Sectorul Logistică și Transporturi

E. van Wijk Logistics active în România pentru încă 30 de ani

Următoarea etapă în 2023

Anul trecut, am sărbătorit 30 de ani de existență a E. van Wijk Logistics în România. Anul viitor, însă, va exista o nouă etapă importantă. Ewout: “Pentru noi, această aniversare este un preludiu frumos la cea de-a 75-a aniversare de anul viitor. La urma urmei, bunicul meu a înființat compania în 1948 cu un singur camion în satul Genderen din Brabant. 75 de ani este, desigur, o aniversare minunată care spune multe despre o companie. La urma urmei, reprezintă o bucată de antreprenoriat, pasiune, ambiție și pentru că și-a îndeplinit cu succes rolul de partener de încredere. În cadrul afacerii noastre de familie, împreună cu angajații, partenerii și clienții noștri, credem că acesta este cu adevărat un lucru de care trebuie să fim mândri. Și, bineînțeles, vom sărbători acest lucru într-un mod adecvat anul viitor.”

H.Essers se angajează pentru hidrogen

H.Essers este convinsă că hidrogenul este indispensabil pentru a reduce amprenta ecologică a sectorului transporturilor. Prin urmare, ne angajăm să dezvoltăm în continuare această tehnologie și infrastructură. În ultimii doi ani, am fost un membru contribuitor al consorțiului HyTrucks, care reunește peste 70 de părți interesate din cinci țări europene implicate în lanțul cererii și al ofertei de hidrogen. HyTrucks a dezvoltat un proiect european solid și așteaptă în curând o decizie privind subvențiile europene.

Importanța hidrogenului

În calitate de lider în domeniul logisticii în Europa, H.Essers caută în mod activ oportunități de transport durabil. Scopul nostru este transferul modal către calea ferată și căile navigabile, evitând transportul rutier, eliminând emisiile, reducând congestia și rezolvând problema lipsei de șoferi. Din păcate, nu toate transporturile sunt posibile pe calea ferată sau pe apă, astfel încât este important să se reducă impactul transportului cu camionul. Camioanele diesel cedează încet-încet locul vehiculelor electrice (pentru distanțe mai scurte) și vehiculelor alimentate cu hidrogen (pentru distanțe mai lungi). Biocarburanții, cum ar fi HVO și bioGNL, sunt deja disponibili și vor rămâne relevanți pe termen lung.

Succesul hidrogenului depinde de disponibilitatea camioanelor pe bază de hidrogen și de autonomia, sarcina utilă, viteza de realimentare și infrastructura actuală. “Aceasta este problema”, spune Yannick Dylst, manager de proiect pentru durabilitate. “Costul ridicat de producție al hidrogenului verde și al tehnologiei hidrogenului limitează cererea clienților, iar lipsa cererii înseamnă lipsa investițiilor. Rezultatul este un fel de situație de tipul “oul și găina”.

KLG se extinde cu piesele de prezentare DAF

Odată cu achiziționarea noilor camioane, inclusiv a primelor 50 de camioane DAF XG+, KLG își respectă încă o dată numele. Flota KLG va fi înlocuită cu modele noi după 3 ani de desfășurare. Astfel, KLG pornește la drum cu aceste 50 dintre cele mai recente nave emblematice ale DAF și își construiește viitorul.

Faptul că KLG își construiește în mod activ viitorul de ani de zile și că își consideră angajații ca fiind nucleul organizației este foarte clar. Un exemplu în acest sens este nu numai parcul de vehicule, ci și noul sediu al sucursalei din Eersel. Noua clădire de birouri, atelierul propriu pentru întreținerea flotei și un cross-dock de 10.000 de metri pătrați vor ajuta KLG să răspundă la cererea în schimbare de pe piața logistică. Dar poate, de asemenea, să ofere creștere clienților săi și să continue să faciliteze un loc de muncă bun pentru angajații săi foarte implicați.

Infrastructura sectorială

Deficitul de autostrăzi din România va fi abordat drastic

În ultimii cinci ani, deficitul de autostrăzi a fost recuperat rapid, în parte datorită sprijinului acordat de Uniunea Europeană. Programul Operațional de Transport, mecanismul prin care Uniunea Europeană cofinanțează cu fonduri europene proiecte de infrastructură și transporturi, în regim nerambursabil, pentru perioada 2021 – 2027, a fost aprobat recent de Bruxelles, a anunțat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Proiecte de drumuri din Master Planul General de Transport,Foto: MT

“Programul Operațional de Transport a fost aprobat de Comisia Europeană. Suma alocată prin POT 2021-2027 este de 9,6 miliarde de euro, din care 4,65 miliarde de euro sunt fonduri europene nerambursabile”, a explicat Grindeanu .Potrivit acestuia, fondurile vor fi folosite în următorii 7 ani pentru dezvoltarea marilor infrastructuri rutiere, feroviare (inclusiv metroul) și maritime ale României.

Autostrăzi prioritare pentru fondurile europene nerambursabile pentru perioada 2021-2027

Printre proiectele care vor fi finanțate prin POT 2021-2027 se numără:

– Autostrada Sibiu-Pitești

– Autostrada Sibiu-Brașov

– Autostrada Ungheni-Iași-Târgu Neamț-Târgu Mureș (minus sectoarele terminale finanțate prin PNRR)

– Autostrada Brașov-Bacău

– Autostrada Timișoara-Moravița

– Autostrada Pașcani-Siret.

“De asemenea, vor fi finanțate extinderi și modernizări ale infrastructurii feroviare (inclusiv rețeaua de metrou), precum și proiecte de îmbunătățire a condițiilor de navigație pe Dunăre”, a spus Grindeanu.

Evoluții economice

Numărul firmelor cu capital străin nou înființate în România a crescut cu 30,7% în primele 10 luni din 2022

În România funcționează 243.022 de companii cu participare străină la capitalul social.
Numărul firmelor cu capital străin nou înființate în România a crescut cu 30,7% în primele 10 luni din 2022, comparativ cu perioada similară din 2021, până la 6.175 de unități, potrivit datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului.
Cele 6.175 de companii noi au avut un capital total emis de peste 35 de milioane de dolari, cu 2,7% mai mic decât cel al companiilor înregistrate între ianuarie și octombrie 2021, de peste 36 de milioane de dolari.
Până în octombrie 2022, erau înregistrate 652 de societăți cu acționariat străin.
În funcție de domeniile de activitate, în septembrie cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor (24,69% din total), activități profesionale, administrative, științifice și tehnice (21,78%) și transport, depozitare și comunicații (17,18%).

La sfârșitul lunii octombrie 2022, în România existau 243.022 de companii cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului emis a fost de peste 67 de miliarde de dolari. Cei mai mulți investitori străini provin din Italia, respectiv 51.579 (cu un capital emis de 4,009 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparține celor 5.842 de companii olandeze, respectiv 12,599 miliarde de dolari.
Graficul de mai sus al situației din 2020 indică faptul că poziția de top a Olandei este neschimbată și în continuă creștere.

Sectorul construcțiilor navale

OPINIE: Industria de producție maritimă merită o politică guvernamentală bine orientată

Institutul Regal Olandez pentru Cercetarea Marină (NIOZ), care face parte din Organizația Olandeză pentru Cercetare Științifică, își construiește o nouă navă emblematică. Nava “Anna Weber-van Bosse” va fi cea mai bună dintre navele de cercetare științifică. Sustenabilitate maximă și pregătire pentru inovații, pregătită pentru viitor. O carte de vizită pentru industria navală olandeză… Cel puțin, ar fi putut fi, dacă nu ar fi fost faptul că nava va fi construită în Spania.

Aceasta este o lovitură pentru industria olandeză de producție maritimă, care se află într-o situație dificilă. Efectele pandemiei corona au fost cu greu depășite. Prețurile produselor de bază și ale energiei au crescut vertiginos. Companiile pierd comenzi în favoarea șantierelor navale chinezești, care sunt puternic subvenționate de guvern. În plus, vedem că societățile sunt afectate suplimentar de consecințele războiului din Ucraina.

Ordinea mondială instabilă ne face să realizăm din nou cât de important este să avem propria noastră industrie puternică și să nu depindem de țările străine pentru orice. În scrisoarea din 8 iulie a ministrului afacerilor economice și climei, Micky Adriaansens, referitoare la politica industrială susținută de cabinet, aceasta susține pe deplin acest lucru.

În această scrisoare, cabinetul marchează în mod clar rolul important al industriei în societatea noastră și se pronunță în favoarea menținerii unei baze industriale semnificative în Țările de Jos: între 10-15% din PIB. Se anunță fonduri pentru contribuția la cercetare și inovare. Mizăm pe acest lucru din sectorul maritim prin dezvoltarea unui Master Plan, pentru a nu ne pierde poziția de lider pe o serie de piețe. Dar acest lucru nu este suficient. Nu putea fi mai concret?

De exemplu, aproape toate țările din jurul nostru au creat un pachet de sprijin pentru companiile afectate în mod disproporționat de războiul din Ucraina. Olanda nu. De asemenea, atunci când se organizează licitații pentru contracte de apărare sau alte contracte mari sau de importanță strategică, multe țări din UE dispun de construcții pentru a-și proteja sau a acorda prioritate propriilor industrii. În Țările de Jos, deseori suntem cel mai cuminte, dar nu cel mai deștept băiat al clasei în această privință și totuși ajungem să primim membrul pe nas.

Prin dezvoltarea și construirea navei “Anna Weber-van Bosse”, guvernul ar fi putut da un impuls de multe zeci de milioane de euro pentru construcțiile navale olandeze și pentru numeroasele companii (IMM-uri) asociate cu acestea în calitate de furnizori. Această primă navă din cadrul amplei sarcini de reînnoire a flotei de nave de serviciu public ar fi putut fi o investiție în dezvoltarea, durabilitatea și ocuparea forței de muncă a industriei noastre de producție patriotice. O oportunitate care apare o dată la 30 de ani… dar din păcate.

Industria de producție maritimă are o importanță strategică pentru Țările de Jos. Este un furnizor de tehnologie maritimă și de nave utilizate pentru o varietate de aplicații esențiale pentru societate. Printre acestea se numără extracția de alimente și energie, construcția și întreținerea porturilor și a căilor navigabile, transportul de persoane și bunuri, precum și sarcinile de apărare și securitate. Prin urmare, guvernul olandez, în cadrul autonomiei strategice olandeze și europene, beneficiază de o industrie puternică de producție maritimă și ar trebui să concretizeze politica industrială prin măsuri concrete, inclusiv prin cheltuirea de fonduri publice în Țările de Jos pentru propria flotă.

Sprijinul indirect prin intermediul programelor de cercetare și dezvoltare este important pentru a consolida o bază de inovare. Mai presus de aceasta, industria noastră națională de producție are nevoie – ca și în țările vecine – de măsuri mai directe de sprijin. Înlocuirea flotei Companiei Naționale de Navigație este iminentă. În cadrul regulilor jocului, haideți să lucrăm împreună pentru a include propria noastră industrie de producție maritimă în viitoarele licitații guvernamentale.

Dezvoltarea și construcția de nave licitate cu bani publici olandezi în Țările de Jos reprezintă o situație avantajoasă pentru ambele părți. Organizațiile guvernamentale olandeze vor primi nave de înaltă calitate, clusterul maritim olandez va fi consolidat, iar companiile vor primi cărți de vizită minunate care le vor consolida poziția internațională.

Cabinet… Viitorul maritim este acum!

Camera inferioară a Parlamentului European susține industria olandeză de apărare maritimă

‘Este bine că Camera inferioară argumentează în favoarea implicării industriei maritime și de apărare olandeze în dezvoltarea de noi submarine’, au declarat NMT, VNO-NCW și MKB-Nederland. La 22 noiembrie, SGP a depus o moțiune prin care solicită cabinetului să asigure implicarea industriei olandeze în construcția de noi submarine. O largă majoritate parlamentară a susținut moțiunea.

Capturarea angajamentului într-un ICA
‘Fără participarea companiilor olandeze, cunoștințele și competențele maritime esențiale pentru țara noastră riscă să se piardă. Acest lucru pune în joc propriul nostru control asupra capacității de desfășurare a submarinelor noastre. Este un lucru bun faptul că Camera recunoaște acest lucru și solicită cabinetului să stabilească implicarea industriei olandeze – inclusiv în dezvoltarea de aplicații de înaltă tehnologie – într-un acord de cooperare industrială (ICA) și să țină cont de aceasta în procesul de atribuire. În acest fel, evităm o dependență excesivă de un șantier străin pentru construcția și întreținerea submarinelor”, au declarat organizațiile de afaceri.

Importanța industriei autonome de apărare olandeze

‘Războiul din Ucraina și incidentul Nord Stream 2 au arătat că nu putem lua de bună situația noastră de securitate. Acest lucru subliniază importanța unor forțe armate puternice, susținute de o industrie olandeză de apărare autonomă. Înlocuirea clasei Walrus este, prin urmare, ideală pentru a construi și consolida cunoștințele industriale prezente în țara noastră.

NMT, VNO-NCW și MKB-Nederland și DRN au atras anterior atenția asupra importanței implicării industriei olandeze în dezvoltarea de noi submarine.

Remorcherul electric pentru femei pe lista celor mai bune invenții TIME 2022

Revista americană TIME Magazine a plasat primul remorcher portuar complet electric Sparky de la Damen pe lista celor mai bune invenții din 2022. Din câte se știe, aceasta este singura invenție olandeză de pe listă. Remorcherul, un RSD 2513 proiectat de Damen, este acum desfășurat în portul neozeelandez, spre satisfacția deplină a clientului Ports of Auckland.

Lista TIME Best Inventions este întocmită de editori și corespondenți din întreaga lume. O atenție specială este acordată sectoarelor emergente, cum ar fi vehiculele electrice, energia regenerabilă și metaversul. Revista TIME a evaluat apoi fiecare candidat pe baza unui număr de factori, inclusiv originalitatea, eficiența, ambiția și impactul.

Pe lista din 2022, Sparky se află printre alte inovații precum IBM Two-Nanometer Chip, cel mai mic cip din toate timpurile, Molli Surgical din Canada, care a dezvoltat echipamente pentru chirurgia de precizie în lupta împotriva cancerului de sân, și MethaneSAT, care utilizează un satelit pentru a detecta scurgerile de metan.
Atât Damen, cât și Ports of Auckland sunt mândri de acest premiu. “Este primul remorcher electric din lume cu o capacitate atât de mare”, a declarat Roger Gray, directorul general al Ports of Auckland. “Prin aceasta, facem un pas concret către decarbonizarea și reducerea emisiilor în cadrul operațiunilor noastre portuare.”
Sparky se reîncarcă în doar două ore și poate funcționa ore întregi pentru a sprijini patru nave mari în portul Auckland cu capacitatea sa de remorcare de 70 de tone, înainte ca bateriile să fie reîncărcate din nou. Se preconizează că Sparky va economisi anual 465 de tone de emisii de CO2. În plus, acest remorcher electric este puțin zgomotos, vibrează mult mai puțin, iar costurile de exploatare preconizate sunt mai mici de o treime din cele ale unui remorcher diesel.

Evoluții europene

Suedia a preluat președinția rotativă a
Uniunea Europeană pe (23 ianuarie – 23 iunie)

Președinția rotativă a Uniunii Europene (UE), preluată de Republica Cehă. Statele membre care dețin președinția Uniunii lucrează împreună timp de 18 luni în grupuri de trei, numite “triouri”. Actualul trio este format din Franța (ianuarie-iunie 2022), Republica Cehă (iulie-decembrie 2022) și Suedia (ianuarie-iunie 2023).

Logo-ul și prioritățile președinției suedeze

Prioritățile președinției suedeze reflectă pozițiile pe care Suedia le-a susținut în mod tradițional în cadrul UE, dar răspund și provocărilor geopolitice și economice cu care se confruntă în prezent Uniunea, potrivit site-ului internet al guvernului suedez.

Unitatea de securitate, reziliența-competitivitate, prosperitatea (tranziția energetică), valorile democratice și statul de drept sunt temele centrale ale viitoarei președinții suedeze, a declarat prim-ministrul suedez Ulf Kristersson într-un discurs susținut la 12 decembrie. , în Riksdag (Parlamentul suedez), când a prezentat programul președinției suedeze a UE începând cu 1 ianuarie 2023.

În ceea ce privește afacerile externe, Suedia va acorda mai multă atenție situației din Ucraina și procesului de extindere a UE. În ceea ce privește economia, președinția suedeză va depune eforturi pentru unitate în actuala situație dificilă de criză. În ceea ce privește afacerile interne, viitoarea președinție se va concentra pe politica de migrație, pe lupta împotriva crimei organizate, a terorismului și a extremismului violent. În ceea ce privește politica socială, locurile de muncă și sănătatea, Suedia arată că se va concentra pe reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială ca urmare a ultimelor crize: pandemia, criza energetică și creșterea inflației. În plus, președinția suedeză va promova în mod activ obiectivele UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050, în paralel cu creșterea competitivității, a ocupării forței de muncă, a producției alimentare, a sănătății și a bunăstării. În acest sens, punerea în aplicare a Pactului verde european este pe ordinea de zi în prima jumătate a anului 2023,informează site-ul președinției suedeze.

Sigla Președinției suedeze a Consiliului UE este reprezentată de formula “sweden2023.eu”, scrisă cu litere galbene și albe, pe un fond albastru. Prin evidențierea diferitelor părți ale logo-ului, se transmit mai multe mesaje. “sweden eu” evidențiază rolul Suediei în calitate de deținător al președinției și contribuția sa la Uniune. “we 2023” reflectă faptul că Suedia, în calitate de deținătoare a președinției, acționează în interesul comun al Uniunii, iar “we eu” ilustrează comunitatea statelor membre ale UE și importanța construcției europene pentru cetățenii săi. De asemenea, legătura dintre literele “n” și “u” din logo simbolizează solidaritatea dintre statele membre. Punctul galben din logo reprezintă determinarea și este un punct de referință pentru calea comună de urmat de către statele membre. Culorile alese sunt cele comune Suediei și UE: galben și albastru.

Anterior, Suedia a deținut președinția de două ori: în 2001 și 2009. Agenda Președinției din 2001 a fost dominată de extindere, ocuparea forței de muncă și mediu. Principalele subiecte de pe ordinea de zi în 2009 au fost criza financiară și economică, schimbările climatice și punerea în aplicare a noului Tratat de la Lisabona.

Teme prioritare

Conform site-ului, temele prioritare ale actualului trio Franța-Republica Cehă-Suedia sunt https://data.consilium.europa.eu/:

* protecția cetățenilor și a libertăților acestora, cu accent pe respectarea și protejarea valorilor europene – democrație, statul de drept, egalitatea de gen etc. – și privind consolidarea spațiului Schengen și a politicii europene în materie de azil și migrație;

* promovarea unui nou model european de creștere și de investiții bazat pe o creștere ecologică și durabilă și pe suveranitatea industrială și digitală europeană;

* să construiască o Europă mai ecologică, mai echitabilă din punct de vedere social și mai protectoare pentru sănătatea cetățenilor europeni;

* o Europă globală, un actor global care promovează multilateralismul și relații reînnoite cu partenerii săi, în paralel cu împărtășirea unei viziuni comune a celor 27 de state membre cu privire la amenințările strategice.

Conducerea rotativă a sistemului asigură c

ontinuitate

Următorul trio de președinții ale Consiliului Uniunii Europene va fi format din Spania (iulie-decembrie 2023), Belgia (ianuarie-iunie 2024) și Ungaria (iulie-decembrie 2024).

Președinția Consiliului Uniunii Europene este asigurată prin rotație între statele membre ale UE la fiecare șase luni, timp în care statul membru respectiv asigură continuitatea agendei UE în cadrul Consiliului și prezidează reuniunile acestuia.

Sistemul de conducere prin rotație a fost introdus prin Tratatul de la Lisabona în 2009. Trio-ul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, identificând principalele subiecte și probleme pe care Consiliul le va aborda pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul program, mai detaliat, pentru șase luni, potrivit site-ului www.consilium.europa.eu.

Președinția are două sarcini principale: planificarea și conducerea reuniunilor în cadrul Consiliului și al grupurilor sale pregătitoare și reprezentarea Consiliului în relațiile cu celelalte instituții ale UE.

În ceea ce privește planificarea și gestionarea reuniunilor, președinția prezidează reuniunile formale ale diferitelor formațiuni ale Consiliului (cu excepția Consiliului Afaceri Externe), se asigură că discuțiile au loc în conformitate cu normele și metodele de lucru ale Consiliului și organizează, de asemenea, reuniuni informale la Bruxelles și în țara care găzduiește președinția rotativă.

În ceea ce privește rolul său de reprezentare, Președinția UE reprezintă Consiliul în relațiile cu celelalte instituții ale UE, în special cu Comisia și Parlamentul European. Rolul său este de a încerca să ajungă la un acord asupra dosarelor legislative prin așa-numitele trialoguri sau prin întâlniri informale de negociere și reuniuni ale Comitetului de conciliere.

Din punct de vedere statistic, legislația examinată în timpul unei președinții depinde de inițiativele din agenda strategică a UE. De asemenea, la fiecare șase luni sunt discutate aproximativ 500-700 de proiecte de lege, scrie site-ul www.gov.si.

Buletinul informativ al Rețelei Române Olandeze este compilat cu mare atenție. Rețeaua olandeză română nu își poate asuma nicio răspundere pentru o eventuală inexactitate și / sau incompletitudine a informațiilor furnizate aici și nici un drept nu poate fi derivat din conținutul buletinului informativ. Articolele nu reflectă neapărat opinia comisiei.