ÎN AFARA REȚELEI

Reînnoirea buletinului informativ

Ca Dutch Romanian Network, am considerat înțelept să facem câteva modificări modeste la newsletter în viitorul apropiat. Acestea vor intra în vigoare în edițiile următoare și am considerat înțelept să vă informăm în prealabil despre acest lucru.

Ca un prim pas, începând cu această ediție, vom relata în mod regulat despre Republica Moldova vecină, cu care România este strâns legată. De asemenea, vom începe să ne ocupăm de sectorul turismului și de subiecte legate de cultură și istorie.

Sperăm că veți găsi aceste schimbări o îmbunătățire, dar sugestiile pentru îmbunătățirea în continuare sunt întotdeauna binevenite.

ING România, Fast Forward

Pentru ING România, 2024 a fost un an record, iar banca speră să continue acest trend ascendent în 2025. Portofoliul de credite al ING a crescut cu peste 14% în 2024, iar banca speră să continue această tendință în 2025. Activele sistemului bancar au crescut cu 72% în ultimii cinci ani.

Mihaela Bîtu, CEO ING România:
“Chemarea noastră este să inovăm și să folosim tehnologia în beneficiul oamenilor și vom continua să facem asta. În 2024, am reușit să creștem portofoliul de credite al băncii cu peste 13% și suntem încântați că am adăugat aproape 100.000 de clienți noi. Cu aceasta, ne apropiem de pragul de 1,9 milioane de clienți, atât persoane fizice, cât și persoane juridice. Sperăm să continuăm această tendință pozitivă și în acest an”

CEO-ul ING vede investițiile ca un alt motor de creștere în acest an. Aderarea României la spațiul Schengen ar putea aduce efecte economice favorabile în următorii ani. Economiștii estimează aceste efecte la aproximativ 1% din PIB. PNNR și fondurile europene sunt de natură să stimuleze creșterea economică.

Cu toate acestea, incertitudinea politică poate întârzia sau amâna anumite investiții, ceea ce cu siguranță nu este de dorit. Potrivit Mihaelei Bîtu, potențialul economic al țării pe termen mediu și lung este în continuare foarte bun, iar România este în continuare o piață interesantă pentru companiile interesate de nearshoring, sau de mutarea operațiunilor din Asia în Europa. Sistemul bancar este robust și face față cu brio volatilității și incertitudinilor cu care ne vom confrunta în 2025, atât din România, cât și din contextul internațional. “Spre deosebire de situațiile anterioare, ne bazăm pe un sistem bancar solid și suntem mult mai bine pregătiți pentru provocări, cu niveluri de lichiditate și capitalizare extrem de sănătoase”, a spus Bîtu.

În acest context, anul 2025 va fi, de asemenea, probabil un an pozitiv, chiar dacă 2024 a adus deja profituri record bazate pe o creștere semnificativă a activelor și pasivelor. Performanța băncilor în 2025 va depinde, desigur, de evoluțiile macroeconomice și de modul în care autoritățile publice reușesc să mențină un echilibru bun între creșterea economică și consolidarea fiscală. Aceasta nu este o sarcină ușoară.

DN Agrar prezintă planurile ambițioase de investiții adunării acționarilor

În cadrul adunării acționarilor programată pentru 25 martie, DN Agrar solicită acționarilor să aprobe un pachet de investiții în valoare totală de 3,4 milioane EUR.

Investițiile planificate includ o nouă instalație de compost la ferma Lacto Agrar, a doua din cadrul grupului, și instalarea de panouri solare pe acoperișurile clădirilor fermelor Apold, Lacto Agrar și Cut (DN AGRAR Service).

Potrivit companiei, fabrica de compost de la ferma Lacto Agrar va avea o capacitate de 7 000 de tone de îngrășământ organic pe an.

Proiectul va începe în acest an și ar trebui să fie complet operațional în al patrulea trimestru al anului. Acesta implică o investiție de 1,7 milioane EUR, finanțată printr-un împrumut bancar. La finalizarea proiectului, DN AGRAR va extinde capacitatea de producție de îngrășăminte organice cu încă 7 000 de tone pe an. Din 2026, producția anuală totală va ajunge astfel la 14 000 de tone.

“După începerea operațiunilor la prima noastră unitate de compostare de la Apold Farm, care a generat un interes semnificativ pe piață, suntem încântați să anunțăm planurile de extindere prin instalarea unei a doua unități de compostare la Lacto Agrar Farm. Se preconizează că această nouă unitate va fi complet operațională până în al patrulea trimestru al anului 2025”, a declarat Peter de Boer, membru al consiliului de administrație și director de strategie și RI, DN AGRAR Group.

În ceea ce privește instalarea de panouri solare pe acoperișurile clădirilor din fermele Apold, Lacto Agrar și Cut, proiectul implică o investiție totală de aproximativ 1,7 milioane EUR. Această investiție va fi finanțată cu fonduri nerambursabile de la PNRR (60% din valoarea totală, proiectul având deja toate aprobările necesare). Restul de 40% va fi finanțat printr-un împrumut bancar.

Instalarea este programată pentru Q2/2025. În faza a doua, fermele vor fi echipate și cu baterii de stocare pentru a crește eficiența acestui proiect: “Ne așteptăm să devenim complet independenți energetic în fermele noastre Lacto Agrar, Cut și Apold cu acest proiect”, a declarat Peter de Boer.

Grupul DN AGRAR este cel mai mare producător de lapte de vacă din România. Compania a fost înființată în 2008 de Jan de Boer și își desfășoară activitatea în centrul Transilvaniei, în provinciile Alba, Sibiu și Hunedoara. Principalele activități ale DN AGRAR sunt zootehnie, agricultură și creșterea plantelor, servicii agricole, logistică, transport, turism și servicii de consultanță în afaceri și management. Compania este listată la Bursa de Valori București din februarie 2022.

Damen, 150 de ani de construcții navale în Vlissingen

Damen Naval sărbătorește anul acesta 150 de ani de la înființarea Koninklijke Maatschappij De Schelde și 25 de ani ca Damen Naval, divizia navală specializată a Damen Shipyards Group. Damen Naval își trage originile înapoi în 1875, când Koninklijke Maatschappij De Schelde a fost fondată în Vlissingen. Un nou capitol a început în 2000, când a fost înființată Damen Naval, o companie specializată în nave militare complexe, unice și inovatoare. Astfel, anul 2025 va marca o dublă aniversare: 150 de ani de la înființarea De Schelde și 25 de ani ca Damen Naval, singurul producător olandez de echipamente originale (OEM) în domeniul construcțiilor navale. În ultimii 150 de ani, Damen Naval a livrat mai mult de 420 de nave în întreaga lume.

În timp ce Damen își sărbătorește cea de-a 150-a aniversare, lumea se schimbă rapid, cu provocări de securitate tot mai mari pentru Europa și Țările de Jos. Anno 2025, există o conștientizare reînnoită a necesității de a moderniza și consolida forțele armate și flotele navale. În întreaga Europă, țările iau măsuri în această direcție. Prin urmare, Damen a început recent să lucreze în calitate de partener strategic al Ministerului Apărării la reînnoirea și înlocuirea flotei Marinei Regale Olandeze, consolidând capacitatea Țărilor de Jos și contribuind în același timp la cooperarea europeană în domeniul apărării, atât de necesară.

Friesland Campina prezintă operațiunile locale

Grupul olandez FrieslandCampina, proprietarul mărcii Napolact, unul dintre cele mai puternice branduri din sectorul lactatelor din România, vrea să își vândă operațiunile locale, au declarat surse din Ziarul Financiar (ZF).

Napolact a fost ultima achiziție majoră a grupului FrieslandCampina în România, o tranzacție evaluată la acea vreme, în 2004, la peste 10 milioane de dolari.

FrieslandCampina are două unități de producție în România, în Baciu (județul Cluj) și Târgu Mureș. Dacă întreaga companie ar fi vândută acum, inclusiv cele două fabrici, încasările sunt estimate la aproximativ 60-70 de milioane EUR.

Potrivit unor surse din cadrul ZF, Sole Mizo, care face parte din grupul ungar Bonafarm, și grupul francez Danone, printre altele, sunt interesate de achiziționarea producătorului de lactate. Danone are o unitate de producție în capitală, în timp ce Sole Mizo se ocupă doar de import și distribuție. În spatele Sole Mizo se află miliardarul maghiar Sandor Csanyi, președintele grupului bancar OTP (parte a Băncii Transilvania). Pe piața procesării laptelui, Friesland Câmpina este al cincilea jucător din punct de vedere al cifrei de afaceri, după Albalact, Danone, Olympus și Hochland, toate făcând parte din grupuri străine. În 2023 (ultimele date disponibile), Friesland Câmpina România a realizat o cifră de afaceri de 564 milioane de lei, în scădere cu 2% față de anul precedent, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor. De asemenea, compania a raportat o pierdere de 200.000 de lei, față de un profit de peste 200.000 de lei în 2022. În 2023, compania avea o medie de 491 de angajați.

Conform celor mai recente date, compania lucrează cu peste 1.000 de fermieri locali și colectează zilnic 300.000 de litri de lapte. FrieslandCampina România face parte din compania olandeză Royal FrieslandCampina, unul dintre cei mai mari producători de lactate din lume. FrieslandCampina este prezentă pe piața românească cu mărcile Napolact, Campina și Dots și oferă o gamă largă de produse: lapte de consum, iaurt, brânză, unt și snack-uri din lapte. Napolact este de departe cel mai puternic brand din portofoliul grupului în România. În prezent, Napolact este una dintre cele mai bine vândute mărci de produse lactate, având în gama sa lapte, iaurt, brânză, unt și alte produse.

Friesland Campina este una dintre cele mai mari cooperative de produse lactate din lume. În total, cooperativa are peste 9.400 de ferme membre și 14.600 de fermieri în Olanda, Belgia și Germania. Marea întrebare este de ce FrieslandCampina alege să își vândă operațiunile din România. Imediat ce vom avea informații în acest sens, vă vom informa.

Aveți o contribuție pentru buletinul informativ?

DRN este o rețea pentru și de către antreprenori.
Dacă aveți știri despre compania dvs. care ar putea fi de interes pentru ceilalți membri ai rețelei, am dori să primim vești de la dvs.
Un simplu e-mail cu știrile dvs. la info@dutchromaniannetwork.nl este suficient. Vă vom contacta apoi pentru a discuta despre posibila plasare a știrii dumneavoastră.

ȘTIRI ECONOMICE

Numărul de întreprinderi noi cu capital străin este în scădere

În 2024, în România au fost înființate 6.084 de societăți comerciale cu capital străin, în scădere cu 13,21% față de anul precedent, arată datele de la Registrul Național al Comerțului (ONRC),

Cele 6.084 de noi societăți aveau un capital social total emis de aproape 18,407 milioane de dolari, în scădere cu 85,35% față de capitalul social emis de societățile înregistrate în 2023, care era de 125,664 milioane de dolari, potrivit Agerpres.

În funcție de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor (30,04% din total), servicii (17,54% din total) și transport, depozitare și comunicații (17,54%).

La sfârșitul lunii decembrie 2024, în România existau 290.930 de companii cu acționariat străin. Valoarea capitalului emis era de 74,208 miliarde de dolari.

Cel mai mare număr de societăți cu participații străine a fost în rândul investitorilor din Italia, cu 53.743 (capital investit de 3,641 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparține societăților olandeze, cu 13,231 miliarde de dolari, împărțite între 6.221 de societăți.

Așteptări privind dezvoltarea economică

De mai bine de 13 ani, Asociația CFA România realizează lunar un sondaj în rândul membrilor săi, solicitându-le opinia (de specialitate) cu privire la starea economiei și evoluțiile preconizate pentru anul următor. În prezent, Asociația CFA România are peste 250 de membri, toți deținători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA) și care lucrează în organisme de supraveghere, instituții supranaționale, bănci, companii de asigurări, firme de brokeraj de valori mobiliare, administratori de active, fonduri de pensii, sectorul public, etc, etc. Rezultatele sondajului oferă astfel un bun indicator al așteptărilor analiștilor financiari din România cu privire la evoluțiile economice pentru anul următor.

Ancheta chestionează analiștii financiari cu privire la o serie de subiecte: mediul de afaceri, piața muncii și dezvoltarea averii personale la nivel economic.

În plus, sondajul măsoară așteptările, tot pentru un orizont de timp de un an, cu privire la rata inflației, ratele dobânzilor, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET și condițiile macroeconomice globale.

Rezultatele sondajului desfășurat în ultima săptămână a lunii februarie 2025 sunt acum disponibile.

În ceea ce privește rata de schimb EUR/RON, toți participanții se așteaptă la o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Valoarea medie pentru perioada de 6 luni este de 5,0759 lei pentru un euro, în timp ce valoarea medie a cursului de schimb așteptat pentru perioada de 12 luni este de 5,1595 lei pentru un euro.

Rata preconizată a inflației pentru perioada de 12 luni (februarie 2026) este în medie de 4,97%, comparativ cu nivelul actual de 4,95%. Analiștii financiari se așteaptă la puține schimbări în acest domeniu.

Analiștii au fost intervievați și cu privire la evoluția prețurilor locuințelor în orașe. 39% dintre participanții la sondaj se așteaptă la o stagnare a prețurilor locuințelor urbane în următoarele 12 luni, în timp ce 45% se așteaptă la o creștere, iar 29% la o scădere.

În plus, 62% dintre participanți cred că prețurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 33% cred că sunt evaluate corect.

Prognoza privind deficitul bugetului de stat pentru 2025 a rămas la valoarea medie prognozată de 7,3% din PIB.

Așteptările privind creșterea economică în 2025 sunt ușor mai mari decât în anul precedent, cu o medie de 1,5%. Se preconizează că datoria publică ca procent din PIB va crește la 55% în următoarele 12 luni.

“Anul acesta, cele mai mari provocări pentru economia românească vor fi deficitul bugetar ridicat, creșterea economică sub potențial și inflația. “Participanții la sondaj se așteaptă ca deficitul bugetar să se reducă cu doar un punct procentual, creșterea economică să fie similară cu cea din anul precedent, iar inflația curentă să stagneze”, a declarat Adrian Codîrlașu, președintele CFA Society România.

SECTORUL RETAIL

Action intră pe piața românească

Action, un discounter care comercializează în principal produse nealimentare din Olanda, se extinde în România. Retailerul olandez are peste 2.650 de magazine în 12 țări, peste 80.000 de angajați și o cifră de afaceri anuală totală de peste 11 miliarde de euro până în 2023, arată informațiile companiei. Principalii concurenți ai Action în România sunt Pepco și Kik.
Action Retail România, subsidiara din România a companiei olandeze, recrutează în prezent personal pentru magazinele pe care le va deschide în București și Cluj. Persoanele cu experiență în retail ca casieri, angajați comerciali sau în industria fast-food sunt avantajate la angajarea de personal, potrivit anunțurilor de angajare consultate de Economica.net.

Angajatorii oferă un salariu de bază de la 3.300 de lei net pe lună, în funcție de experiență.
Data exactă de deschidere a magazinelor nu este încă cunoscută.

Unilever mută producția de înghețată din Bulgaria în România

La șapte ani după ce a cumpărat fabrica de înghețată Denny’s din Veliko Târnovo, Bulgaria, multinaționala Unilever, cu sediul la Londra, o închide. Compania nu a oferit motive specifice pentru închidere. Potrivit surselor Economica, producția se va muta în România, unde Unilever are o fabrică la Ploiești și una la Suceava, în timp ce partea administrativă va rămâne în Bulgaria.

Compania a declarat pentru publicația Dnevnik că producția va fi transferată la alte fabrici ale grupului. Cea mai apropiată este în Ploiești. Unilever are și o fabrică de înghețată în Suceava, după ce a achiziționat întreaga fabrică Betty Ice de la antreprenorul Vasile Armenean în 2018, într-o tranzacție estimată de piață la 80-100 de milioane de euro.
Recent, compania a anunțat un plan de investiții de 4 milioane de euro pentru fabrica din Suceava pentru 2024-2025.

“Dezvoltarea fabricii de gheață din Suceava este preocuparea noastră constantă. Investițiile deja demarate se vor ridica la aproximativ 4 milioane de euro până la sfârșitul anului 2025 și vizează modernizarea liniilor de producție și dotarea unității cu echipamente de nouă generație pentru maximizarea productivității. Segmentul de piață în care activăm este foarte dinamic, iar inovația este un ingredient cheie. Capacitatea de a diversifica portofoliul de produse și de a menține standarde înalte de calitate face întotdeauna diferența, iar tradiția îndelungată a mărcilor pe care le producem aici, la Suceava, confirmă angajamentul nostru față de consumatori”, declara anul trecut pentru Monitorul de Suceava, George Barbu, directorul fabricii Betty Ice.

Decizia de a muta producția din Bulgaria pe o altă piață nu este prima în cadrul grupului Unilever. În 2007, de exemplu, grupul a încetat să mai producă ulei marca Kaliakra în Bulgaria și îl importă acum din fabrica sa din România. Potrivit unor surse neoficiale, compania, la fel ca multe altele din țară, se luptă să găsească personal calificat în Bulgaria. Unilever operează pe piața din România din 1995. Unilever are operațiuni de import, distribuție și producție în România, cu fabrici în Suceava (înghețată), Ploiești (detergenți și alimente) și București (alimente).

AGRICULTURĂ

România ar putea pierde aproximativ 10% din terenurile sale arabile

În ultimii 25 de ani, România a “pierdut” peste 1,1 milioane de hectare de teren arabil, iar situația se agravează de la an la an din cauza degradării terenurilor cauzate de desecare și deșertificare. 2024 a fost cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteorologice din România.

Suprafața susceptibilă la degradare din cauza desecării și a posibilei deșertificări este de 251.876,27 hectare cu sensibilitate extrem de ridicată și 529.760,71 hectare cu sensibilitate foarte ridicată, conform informațiilor de la Ministerul Agriculturii. Cu alte cuvinte, peste 781.600 de hectare sunt în pericol de a fi pierdute pentru agricultură. Și cum România are în total aproximativ 8,2 milioane de hectare de teren arabil, aceasta înseamnă că degradarea ar putea afecta 9,5% din suprafața de teren pe care agricultorii o cultivă în mod regulat într-un sistem de rotație a culturilor.
Cu toate acestea, suprafața arabilă a țării a scăzut constant în ultimii ani.

În ceea ce privește situația solurilor nisipoase, o altă categorie de soluri dificile pentru practicarea agriculturii, MADR spune că acestea permit producția agricolă, însă rezultate mai bune pot fi obținute doar dacă fermierii aplică tehnologiile recomandate de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru cultivarea plantelor pe Nisipurile Dăbuleni. Potrivit datelor ministerului, suprafața de soluri nisipoase cu risc de eroziune eoliană se ridică la 321.463 hectare.

Suprafața agricolă din România reprezintă aproximativ 13,5 milioane de hectare (ha), din care 8,2 milioane ha sunt terenuri arabile. Desertificarea și degradarea terenurilor sunt amenințări actuale și în creștere la nivelul UE. În timp ce degradarea terenurilor afectează toate țările UE, riscul de deșertificare este în creștere, în special în sudul Europei și în zonele din Bulgaria și România riverane Mării Negre.

Primele fonduri UE pentru România în acest an: procesarea alimentelor, micii fermieri și tinerii fermieri (stabiliți)

Ministrul român al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, în cadrul unei întâlniri recente cu liderii fermierilor români, a prezentat calendarul estimat al cererilor de propuneri de proiecte finanțate de UE pentru prima parte a anului 2025.

Proiectele care pot fi depuse în perioada următoare se concentrează pe sectorul legumelor și cartofilor; procesarea alimentelor; fermele mici; și fermierii care s-au stabilit ca tineri fermieri prin proiecte finanțate în perioada de programare anterioară (2014-2020, inclusiv perioada de tranziție 2021-2022) sau care s-au stabilit ca tineri administratori de ferme în ultimii 5 ani și au încă sub 45 de ani. Scopul acestei din urmă măsuri este de a consolida fermele deja înființate de tineri fermieri.
Ca de obicei, fondurile europene vor fi accesibile prin AFIR – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Conform informațiilor furnizate organizațiilor de fermieri, următoarele fonduri vor fi lansate în primul trimestru al anului 2025:

DR 16 – Investiții în sectorul legumelor și/sau cartofilor
RD 23 – Investiții pentru prelucrarea și comercializarea produselor agricole în produse alimentare și produse prelucrate.

DR 14 – Investiții în fermele mici
DR 12 – Investiții în consolidarea fermelor fermierilor tineri și nou-înființați.

Următoarele sesiuni de proiecte sunt așteptate să fie lansate în al doilea trimestru al anului 2025
DR 26 – Construcția de sisteme de irigații
DR 18 – Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice.

Ministrul Florin Barbu a mai precizat că măsura care vizează achiziționarea de echipamente de irigații ar trebui să înceapă în iulie 2025, cu un buget de aproximativ 100 de milioane de euro.

Prelucrarea produselor alimentare, dezvoltarea sectorului zootehnic, îmbunătățirea irigațiilor sunt toate probleme politice prioritare ale guvernului actual (și ale celui precedent). Reînnoirea generațională a sectorului agricol este, de asemenea, foarte importantă într-o societate în curs de îmbătrânire precum cea din România, nu numai din perspectiva securității alimentare, ci și pentru a asigura vitalitatea zonelor rurale.

INDUSTRIA TURISMULUI

Turismul în 2024

Care au fost destinațiile preferate și primele 10 țări care au atras cei mai mulți turiști în România?

Turismul, care este o sursă de venit în multe țări, este puțin dezvoltat în România, deși țara are atât de multe de oferit.

Numărul de sosiri în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat) a totalizat 14,263 milioane de persoane în 2024, în creștere cu 4,5% față de 2023, arată datele Institutului Național de Statistică.

Anul trecut, numărul înnoptărilor în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat) a ajuns la 30,191 milioane, în creștere cu 3,5% față de 2023. Numărul de înnoptări ale turiștilor români a fost de 83,7%, în timp ce numărul de înnoptări ale turiștilor străini a fost de 16,3%.

Durata medie a sejurului în 2024 a fost de 2,1 zile, atât pentru turiștii români, cât și pentru cei străini, ceea ce este scăzut.

Rata netă de ocupare a unităților de cazare turistică a fost de 30,9% din numărul total de unități de cazare turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat) în 2024. Aceasta reprezintă o creștere de 0,2 puncte procentuale față de 2023.

Mai jos sunt țările care au atras cei mai mulți turiști în România în 2024.

În funcție de țară, majoritatea turiștilor străini au ieșit:

Numărul vizitatorilor străini care au vizitat România, înregistrat la punctele de trecere a frontierei, a fost de 13,352 milioane persoane. Transportul rutier a fost cel mai utilizat mijloc de transport de către vizitatorii străini (82,1% din numărul total de sosiri în această perioadă).

Numărul turiștilor români care călătoresc în străinătate prin punctele de frontieră în decembrie 2024 a fost de 1,007 milioane. 81% dintre aceștia au preferat transportul rutier, iar 18,1% au preferat transportul aerian

MOLDAVIE

Oportunități de piață în sectorul horticulturii

Republica Moldova dorește să își dezvolte și să își profesionalizeze în continuare sectorul horticol. În plus față de sprijinul din partea altor țări, Moldova dorește în special să învețe de la actorii publici și privați olandezi și să consolideze legăturile cu aceștia.

La sfârșitul anului 2024, Moldova a anunțat primul cadru juridic cuprinzător pentru sectorul horticol. O piatră de temelie a legii este crearea Oficiului pentru Horticultură, conceput pentru a promova creșterea durabilă în sector prin parteneriate public-privat și introducerea unor practici inovatoare de producție și post-recoltare. Consiliul Oficiului pentru Horticultură se bazează pe exemple de succes, cum ar fi Oficiul Național al Viei și Vinului din Moldova, precum și fostul Consiliu pentru Produse Horticole din Țările de Jos.

La solicitarea Ambasadei Olandei în Moldova și a Agenției Olandeze pentru Întreprinderi (RVO), au fost investigate oportunitățile pentru companiile olandeze în sectorul horticol din Moldova.

Acest studiu de anvergură arată că oportunitățile se află în principal în:

• întregul lanț al fructelor: de la cultivare și depozitare până la comerț și distribuție;
• întregul lanț legumicol: cultivarea în aer liber, producția în sere și depozitarea;
• tehnologie și servicii pentru cultivarea durabilă și gestionarea apei;
• Transferul de cunoștințe: formare, cercetare, educație și consultanță.

Rezultatele studiului vor fi prezentate în cadrul unui seminar organizat la 27 martie la World Horti Centre din Naaldwijk. Limba seminarului va fi engleza. Intrarea este gratuită, dar este necesară înscrierea. Seminarul poate fi urmărit și online.
Înscrierea se poate face prin intermediul acestui link.

Dacă aveți întrebări sau doriți mai multe informații despre acest studiu și/sau despre sectorul fructelor și legumelor din Moldova, vă rugăm să contactați echipa agricolă olandeză din România la bkr-lvvn@minbuza.nl.

CULTURĂ

Primăvară – Mărțișor

Pe 1 martie, a început primăvara! În România, această zi este sărbătorită cu fast sub numele de Mărțișor (pronunțat aproximativ: “Mahrtzi-Shjor”) și este considerată și începutul noului an (agricol).

În timpul Mărțișorului, oamenii își dăruiesc unul altuia Mărțișoare. Acestea sunt fire roșii și albe împletite cu un pandantiv. Le poți purta ca ornamente pentru încheietura mâinii, broșe sau coliere. Oferiți acest cadou cuiva care vă place sau vă bucură, sau persoanelor care joacă un rol foarte important în viața dumneavoastră. De exemplu, copiii oferă acest lucru profesorului sau bunicilor lor. Conform tradiției, porți Mărțișoarele până când apar primele flori. După aceea, nu se aruncă Mărțișoare, ci se leagă de copacul sau tufișul înflorit. Așadar, este important să confecționați Mărțișoare din materiale ecologice.

Se spune că această tradiție își are originea încă din epoca romană. Pe 1 martie, zeul Marte era venerat. Marte nu era doar zeul războiului și al victoriei, ci și zeul agriculturii și al primăverii.
Împletiturile albe și roșii au o semnificație simbolică. Roșul reprezintă sângele sau viața care poate curge din nou după iarna rece, când totul stă mai mult sau mai puțin pe loc. Albul reprezintă noile începuturi sau noua speranță și victoria asupra iernii.

Pandantivele de pe Mărțișoare pot avea tot felul de forme. Ceea ce vedeți adesea sunt, desigur, forme din natură, cum ar fi flori și plante sau buburuze, dar, desigur, și inimi și chiar chei simbolice. Dacă vă place cineva foarte mult, îi oferiți o cheie a inimii dumneavoastră.

“ZIUA BRÂNCUȘI” în ROMÂNIA

“Ziua Brâncuși” a fost sărbătorită în România la 19 februarie, ca zi de sărbătoare, în onoarea lui Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai influenți sculptori ai secolului XX și pionier al modernismului, numit și patriarhul sculpturii moderne.”
Anul acesta se împlinesc 145 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși la Hobița, România, la 19 februarie 1876. Sculptor în lemn pasionat, a realizat nenumărate sculpturi în lemn, adesea cu o notă populară, și a sculptat adesea prototipuri pentru lucrări care au fost executate ulterior în alte materiale. Este cunoscut mai ales pentru sculpturile sale abstracte cu capete în formă de ouă și păsări zburătoare.

Poate cele mai semnificative lucrări ale lui Brâncuși în România se găsesc la Târgu Jiu, unde între 1937 și 1938 a prezentat Ansamblul Monumental al Eroilor Primului Război Mondial. Acest ansamblu este format din trei sculpturi iconice aliniate de-a lungul unei axe care traversează orașul:
– Coloana fără sfârșit – Un simbol al infinitului și al exaltării spirituale, această figură înaltă de 29,35 metri este adunată din module romboidale stivuite, reprezentând un ciclu etern al existenței
.- Poarta sărutului – O poartă sculpturală reprezentând dragostea și unitatea, celebrată cu motivul ochilor stilizați
– Masa tăcerii – O masă rotundă înconjurată de 12 scaune de piatră, simbolizând reflecția și amintirea. Acest ansamblu monumental este considerat una dintre cele mai mari realizări ale lui Brâncuși, combinând tradițiile populare românești cu principiile moderniste pentru a crea o declarație artistică atemporală.

POST CRAIOVA

În urmă cu câteva săptămâni, am primit o notă de la Computable: suntem din nou pe locul 6 în Top 100 cele mai puternice companii olandeze de IT din punct de vedere financiar în 2025. Anul trecut am fost, de asemenea, pe locul șase, iar cu un an înainte, pe locul 11.

De obicei, aceste tipuri de liste nu mă interesează prea mult, știind că unghiul de abordare este adesea comercial, iar companiile plătesc pentru a ajunge pe primele locuri. În acest caz, nu există așa ceva. Computable întocmește această listă în mod complet obiectiv, pe baza unor criterii precum creșterea veniturilor, solvabilitatea, marja ebitda și veniturile per angajat. Creșterea veniturilor, marja ebitda și solvabilitatea contează de trei ori, în timp ce venitul pe angajat contează o singură dată. Scorul financiar final de pe listă este indexat în raport cu numărul unu. Acesta a fost bine gândit.

Ceea ce îmi place la această listă nu este neapărat locul șase al NetRom, ci unele dintre celelalte companii între care ne aflăm. Companii precum AFAS, care, ca întotdeauna, se află în vârful țeapăn. Recent au fost mai multe știri despre AFAS; angajații de acolo lucrează 4 zile, dar sunt plătiți pentru 5. Știați, de asemenea, că în curând vor dona până la 30% din acțiunile lor organizațiilor caritabile, generând un dividend anual de 20 de milioane? Jos pălăria! Sunt nume de pe liste pe care mie, ca NetRom, îmi place foarte mult să fiu printre ele.

Un contract dur cu giganții tehnologici din SUA, care își retrag programele de incluziune și sustenabilitate pe măsură ce bate un nou vânt politic. Deci a fost totul doar pentru formă? Vocea cinică din capul meu spune cu tristețe “da” la această întrebare.

În ultimele ediții ale blogului meu Post Craiova, a fost adesea vorba despre campusul NetRom. Acesta este, cel mai probabil, indirect, unul dintre motivele pentru care ne aflăm sus în această listă a companiilor IT puternice din punct de vedere financiar. Pe lângă faptul că am depășit pragul de 500 FTE, piatra de temelie a filosofiei noastre este să punem angajatul pe primul loc. Ne construim campusul încet, dar constant, de 20 de ani și totul ne aparține. Acesta este motivul pentru care noi înșine avem controlul de a crea un mediu care să fie primitor, stimulativ și inspirat pentru ca oamenii să lucreze. Pentru noi, acest lucru este esențial pentru a pune bazele unor relații pe termen lung.

Desigur, este bine să fim sănătoși din punct de vedere financiar, dar esența NetRom se învârte în jurul capacității noastre nu numai de a atrage ingineri talentați, dar, mai important, de a-i păstra pe termen lung. Pentru clienții noștri, aceasta înseamnă stabilitate, încredere, calitate și securitate.

De fapt, aceasta este chiar mai importantă decât lista Computable.

CN ROMARM SA și Rheinmetall din Germania vor construi o fabrică de pulberi în România.

Compania românească ROMARM și Rheinmetall din Germania vor implementa proiectul de construire a unei fabrici de praf de pușcă în România. Comisia Europeană a alocat 47 de milioane de euro pentru această investiție în cadrul inițiativei ASAP (Act in Support of Ammunition Production).

Vineri, ministrul român al Economiei, Radu Oprea, a anunțat la postul de televiziune Digi24 că ar fi “cel mai eficient praf de pușcă din lume”. Oprea a mai relatat că proiectul fabricii comune este în faza de pregătire și că tehnicienii germani au sosit deja în România. Într-un interviu acordat Radio Europa Liberă, Oprea a dezvăluit că ministerul pregătește o lege care să accelereze procesul de obținere a licențelor pentru construirea de facilități pentru industria de armament.

După cum recunoaște Radio Europa Liberă, în prezent nu se știe unde ar putea fi localizat https://defence-industry.eu/rheinmetall-and-romarm-to-build-powder-factory-in-romania/fabriek. România are o graniță de 650 km cu Ucraina și în ultimul an a văzut în mod repetat fragmente de drone rusești rătăcind pe teritoriul său. Teritoriul românesc se află la câteva sute de metri de porturile ucrainene de pe Dunăre, ținte rusești frecvente. O posibilă locație este Făgărașul, deoarece acolo au existat în trecut instalații de producție a prafului de pușcă. Site-ul defenseromania.ro notează că sprijinul UE este un semn pozitiv în contextul declinului și degradării de după 1990 a instalațiilor de producție a prafului de pușcă din țară. Presa românească subliniază că în prezent România este nevoită să importe praf de pușcă din Serbia, care are relații strânse cu Rusia și se află într-o situație politică instabilă.

Sursele românești nu au oferit detalii cu privire la valoarea totală a investiției sau posibile termene de finalizare a acesteia. Vineri, Comisia Europeană a decis să aloce 500 de milioane de euro companiilor europene de armament pentru creșterea producției de muniție de artilerie, destinate refacerii propriilor stocuri și destinate, de asemenea, ajutorului pentru Ucraina.

Decizia CE vizează să permită industriei europene de apărare să își crească capacitatea de producție la 2 milioane de obuze pe an până la sfârșitul anului 2025. În prezent, aceste capacități sunt estimate la puțin peste 1 milion pe an. De asemenea, se așteaptă ca fondurile UE să stimuleze investițiile suplimentare ale industriei prin cofinanțare, ceea ce ar trebui să conducă la o valoare totală a investițiilor de aproximativ 1,4 miliarde EUR.

În concluzie, parteneriatul strategic dintre CN ROMARM SA și Rheinmetall pentru construirea unei fabrici de pulberi de ultimă generație subliniază importanța tot mai mare a cooperării europene în tehnologia și producția de apărare. Inițiativa nu numai că consolidează capacitățile militare, dar arată, de asemenea, un pas important spre autonomia europeană în producția de muniție.
Felicitări ambelor echipe pentru pionieratul acestui proiect gata să stabilească noi repere în industrie!!!

Buletinul informativ al Rețelei Române Olandeze este compilat cu mare atenție. Rețeaua olandeză română nu își poate asuma nicio răspundere pentru o eventuală inexactitate și / sau incompletitudine a informațiilor furnizate aici și nici un drept nu poate fi derivat din conținutul buletinului informativ. Articolele nu reflectă neapărat opinia comisiei.