Ordine de zi

Ziua de afaceri a României

Joi, 21 noiembrie, Ziua Afacerilor Românești va avea loc din nou la Slot Loevestein în Poederoijen. Noi, ca DRN, suntem mândri că am găsit o serie de experți de top din comunitatea de afaceri din România, dispuși să călătorească în Olanda, pentru a-și împărtăși cunoștințele și experiența.

• Valentin Tătaru, economist șef al ING România, prezintă evoluțiile macroeconomice așteptate. De ce este creșterea economică în România mai puternică decât în majoritatea celorlalte țări din Europa? Este aceasta, într-adevăr, determinată în întregime de cheltuielile de consum sau există mai mult? Și ce loc va ocupa România în economia europeană în următorii ani?
• Gerke Witteveen, CEO al NN Pensii România, va comenta climatul investițional din România. Cum va evolua climatul investițional în următorii ani? Care sunt alegerile înțelepte și, mai ales, ce să nu faci?
• Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București este cel de-al treilea vorbitor. Bursele est-europene și cele românești în special au înregistrat o evoluție pozitivă în ultimii ani. Ce cauze stau la baza acestei evoluții. Și care sunt posibilele efecte ale evoluțiilor politice asupra mediului de afaceri?
• Peter de Boer, Chief Relations Officer al DN-Agrar, vă va conduce prin povestea DN-Agrar. De la înființarea fermei de lactate din România de către tatăl său în 2008, la listarea în 2021 și până în prezent, unde DN-Agrar a devenit acum cea mai mare companie agricolă din România, atât cu agricultură, cât și cu producție de lapte
  În timpul meselor rotunde ulterioare, veți avea ocazia să dialogați direct cu ei timp de 45 de minute, iar ei vă vor răspunde la întrebări suplimentare. Va exista posibilitatea de a trimite în prealabil întrebările dvs. experților.
  Ziua se va încheia cu băuturi de networking și un tur al Slot Loevestein de noapte.
  Înscrieți-vă acum pentru această zi, este ocazia perfectă de a obține o perspectivă de primă mână asupra climatului de afaceri din România și de a vă întâlni (viitoarele) relații!
  Participarea membrilor Rețelei Româno-Olandeze este gratuită.
  Pentru non-membri costul este de 25 € de persoană fără TVA.

28 noiembrie Noaptea IMM-urilor – NRCC București.

A 11-a ediție a Nopții IMM-urilor organizată de Camera de Comerț Româno-Olandeză din București. O seară destinată IMM-urilor, care îmbină utilul, vorbitorii interesanți, cu plăcutul , o cină culinară. Vă puteți înscrie la info@nrcc.ro.

24 noiembrie – 8 decembrie

Alegerile prezidențiale și parlamentare au loc în România în această perioadă.

Din rețea

Te Baerts câștigă titlul de Cel mai bun șofer al anului 2024

La Gala Transpreon Summit de la Viena, Petrică Mihalache, șofer la Te Baerts, a fost desemnat cel mai bun șofer al anului 2024. Această prestigioasă competiție europeană, organizată de Transpreon, a avut peste 1.000 de nominalizați, câștigătorul final fiind Petrică Mihalache. Te Baerts transport, cu filiale în Venlo, Brașov și București, spune că este mai mult decât mândră să acorde acest premiu colegului lor și să recunoască ceea ce reprezintă acest premiu, și anume faptul că șoferii profesioniști joacă un rol esențial în societate.

Damen Shipyards Galați își sărbătorește cea de-a 25-a aniversare.

În acest an, Damen sărbătorește cea de-a 25-a aniversare a Damen Shipyards Galați. În acești 25 de ani, Damen Shipyards Galați, ca parte a Grupului Damen, a livrat 450 de nave către 70 de țări. De la remorchere la nave militare au ieșit de pe șantier în ultimii 25 de ani. Pe bună dreptate numit o piatră de hotar.

Forvis Mazars publică versiunea 2024 a manualului “Doing Business in Romania”

Cea mai recentă versiune a manualului a fost actualizată pentru a include cele mai recente modificări legislative, informații despre piață și informații practice privind derularea afacerilor în România. Manualul poate fi descărcat de pe site-ul Forvis Mazars România prin intermediul acestui link

Aveți o contribuție pentru buletinul informativ?

DRN este o rețea pentru și de către antreprenori. Dacă aveți știri despre compania dvs. care ar putea fi de interes pentru alți membri ai rețelei, am dori să primim vești de la dvs. Un simplu e-mail cu știrile dvs. la adresa info@dutchromaniannetwork.nl va fi suficient. Vă vom contacta apoi pentru a discuta despre posibila plasare a știrii dumneavoastră.

Știri economice

Noua emisiune de obligațiuni guvernamentale Tezaur

Din 4 noiembrie, românii pot investi în titluri de stat TEZAUR cu scadențe de 1, 3 sau 5 ani, cu dobânzi anuale de 5,95%, 6,70% și, respectiv, 7,10%, a anunțat Ministerul Finanțelor. Emisiunea este deschisă doar persoanelor fizice înregistrate în SPV, portalul digital al Administrației Fiscale Române. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor, în calitate de emitent al obligațiunilor, ca urmare a emisiunii de obligațiuni suverane vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice. Veniturile obținute din investițiile în obligațiuni de stat emise de Ministerul de Finanțe nu sunt impozabile. Dobânda este plătită anual în conformitate cu termenii și condițiile prevăzute în prospectul de emisiune. În plus, obligațiunile de stat emise în cadrul programului TEZAUR sunt transferabile și pot fi rambursate în avans. În plus, un investitor are libertatea de a face una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni.

Perspective macroeconomice în România

Timp de 13 ani, CFA Society România, Asociația Profesioniștilor în Investiții din România, a realizat un sondaj lunar în rândul membrilor săi cu privire la așteptările privind evoluțiile macroeconomice din România. Sondajul este realizat în fiecare ultimă săptămână a lunii în rândul celor peste 250 de membri afiliați. Rezultatele sondajului oferă o indicație a așteptărilor analiștilor financiari cu privire la evoluțiile economice din România pentru anul următor. Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut cu 6,7 puncte în luna septembrie, până la o valoare de 40,1 puncte. Această situație a fost cauzată de scăderea cu 7,3 puncte a componentei anticipații a indicatorului și cu 5,5 puncte a componentei condiții curente. Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori cuprinse între 0 (lipsă de încredere) și 100 (încredere deplină în economia românească) și este calculat pe baza a 6 întrebări privind condițiile actuale (legate de mediul de afaceri și piața muncii) și așteptările pentru anul următor privind mediul de afaceri, piața muncii, evoluția salariilor ca și averea personală la nivel macroeconomic. Așteptările analiștilor privind creșterea economică pentru anul în curs au scăzut, comparativ cu sondajele anterioare, și se situează acum la 1,7%. Pentru anul viitor, se preconizează o creștere economică de 1,1%. Însă unii participanți la sondaj se tem de o recesiune. Deficitul bugetar estimat pentru 2024 a rămas la valoarea medie preconizată de 7,3% din PIB. Anul viitor, acesta ar trebui să scadă la 5,9% din PIB. Datoria publică, calculată ca procent din PIB, ar trebui să crească la 56% în următoarele 12 luni.
InflațiaPotrivit respondenților la sondaj, rata preconizată a inflației pentru perioada de 12 luni (octombrie 2025) rămâne relativ constantă în comparație cu versiunea anterioară și este în medie de 4,97%. În același timp, aproximativ 47% dintre participanți se așteaptă ca inflația să scadă în următoarele 12 luni, iar aproximativ 27% se așteaptă la stabilitate sau la o creștere a acestui indicator.
Rata de schimbÎn ceea ce privește rata de schimb EUR/RON, aproximativ 88% dintre participanți se așteaptă la o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul la o stagnare. Astfel, valoarea medie a așteptărilor pentru orizontul de șase luni este de 5,0407 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului așteptat este de 5,0975 lei pentru un euro.

Știri agricole

Creșterea prețului terenurilor agricole în România se stabilizează

Deși a rămas în urmă un deceniu în care s-au înregistrat creșteri ale prețurilor între 25 și 40%, în funcție de regiune, prețurile unui hectar de teren agricol în România sunt încă, în cea mai mare parte, sub media europeană de 10.578 de euro pe hectar (nivelul prețurilor 2022). Singura excepție fiind regiunea București- Ilfov.

România dispune încă de suprafețe mari de terenuri agricole de înaltă calitate, ale căror prețuri se așteaptă să crească într-un ritm mai moderat în următorii ani decât în ultimii ani. Acest lucru reiese dintr-o cercetare recentă a evaluatorilor Nai, care au publicat un studiu pe această temă. București-Ilfov rămâne cea mai scumpă regiune agricolă din România, cu o valoare de 12.000 de euro pe hectar în 2022, o creștere de aproximativ 40% față de 2015. Acest lucru poate fi explicat prin proximitatea față de cel mai mare oraș al României. Vestul României, unde prețul a ajuns la peste 9.000 de euro pe hectar, a înregistrat o creștere de aproximativ 30% în ultimii ani, în timp ce sud-estul și sud-vestul au ajuns la 8.100 de euro pe hectar, o creștere de aproximativ 35% față de 2015. Nord-Vestul (7.600 €/ha) și Nord-Estul (7.000 €/ha) au înregistrat creșteri mai modeste, de aproximativ 25-30% față de 2015. Potrivit analizei realizate de NAI Romania & Moldova, principalii factori care au contribuit la creșterile mari de prețuri din ultimii ani sunt: interesul investitorilor străini și locali pentru terenurile destinate culturilor de mare valoare (grâu, porumb, floarea soarelui), dar și pentru culturile specializate precum vița de vie, fructe și legume. Lansarea proiectelor de infrastructură agricolă și a proiectelor de irigații, care au făcut anumite zone din sud-est și sud-vest atractive pentru investițiile pe termen lung, a contribuit, de asemenea, la presiunea asupra prețurilor. Ca și creșterea cererii pentru exporturile agricole, care a sporit presiunea asupra prețurilor terenurilor în zonele accesibile din punct de vedere logistic, cum ar fi regiunile din vestul țării și cele din jurul Bucureștiului. Dată fiind situația climatică, marcată de ultimii ani secetoși, creșterea ar putea fi mai moderată decât în ultimii ani. În același timp, există zone în care terenurile sunt oferite cu 2.000-3.000 de euro/ha, acolo unde prețul de tranzacționare ar fi în mod normal de aproximativ 10.000 de euro/ha. Aceste excepții sunt cauzate, de obicei, de productivitatea scăzută a parcelei în cauză; în majoritatea cazurilor, producția este zero, iar fermierii aleg să nu mai cultive terenul. Există mai multe provincii în care există astfel de zone sărace. În schimb, oportunitățile pentru terenuri specializate și parcele poziționate strategic vor menține competitivitatea pieței, în special în regiunile bine conectate la infrastructură. De asemenea, dezvoltarea infrastructurii rutiere și noile proiecte de irigații pot crește atractivitatea unor regiuni care au fost mai puțin exploatate până acum”, se arată în raportul NAI România.

Poștă Craiova

De Han in’t Veld, Netrom

Alexandru Arambasa; Coafor de lux care face naveta între România și Olanda.

Cititorii obișnuiți ai acestui blog știu deja acest lucru, de mulți ani scriu despre România din punctul de vedere al unui antreprenor care activează acolo, cu scopul de a face distanța virtuală dintre România și Olanda puțin mai mică. De-a lungul anilor, în Craiova, orașul în care locuiesc și în care se află și NetRom, a apărut o adevărată “comunitate” olandezo-belgiană, cu un fel de nucleu permanent de 4 sau 5 cupluri. Deși, comunitate ar putea fi un pic cam exagerat. Mergem să mâncăm și să bem împreună la fiecare câteva luni și, de obicei, ne distrăm foarte bine.

În urmă cu peste doi ani, Alexandru Arambasa și soția sa olandeză s-au alăturat și ei acestei companii. Alex este un fel de coafor celebru; pe internet circulă tot felul de videoclipuri despre el, până la apariții pe posturile naționale de televiziune din România. Jumătate din timp, Alex lucrează în propriul său salon de coafură din Craiova, iar cealaltă jumătate într-o frizerie de lux din Amsterdam Oud-Zuid. Oameni care își alternează timpul privat și cel de lucru între Olanda și România există. Eu însumi sunt un exemplu dintre ei și nu este greu de imaginat că eu și Alex avem multe de discutat. Pentru acest Post Craiova, adopt o perspectivă ușor diferită și port o conversație cu Alex. El face (și) naveta între cele două țări și este căsătorit cu o olandeză. Așadar, conversația noastră oferă o perspectivă asupra punctelor de vedere ale unui expert prin experiență. Desigur, vorbim și despre presupusele diferențe de cultură și mentalitate dintre Olanda și România. Alex începe cu modul în care s-a întors în Olanda ca frizer român. “Se pare că vântul a suflat Olanda în direcția mea”, râde Alex. “De-a lungul anilor, legătura mea cu Olanda a devenit din ce în ce mai puternică. Profesional, pentru că am început să lucrez pentru un brand internațional important cu o bază olandeză în urmă cu puțin mai puțin de cinci ani. Și personal, pentru că sunt căsătorit cu o olandeză. Avem un fiu împreună și un al doilea copil pe drum.” Când vorbim despre diferențele și asemănările culturale, perspectiva lui Alex se potrivește cu a mea. Alex: “Aceste diferențe nu sunt chiar atât de mari. Suntem vecini, dintre care unul locuiește în vest, iar celălalt în est. Țările noastre sunt legate de secole, dar asta nu înseamnă că nu există diferențe și prejudecăți, din ambele părți. Cheia constă în educație și comunicare. De asemenea, mă angajez pe deplin în acest sens. Să fim deschiși unul față de celălalt și să punem întrebări. Am un respect și o apreciere enorme pentru olandezi. Sunt deschiși, curioși și întreprinzători. Dar sunt, de asemenea, individualiști și prea mult pe ceas. Românii sunt pasionați, au o inteligență emoțională ridicată și sunt foarte creativi. Trăiesc mult mai mult clipa, fără să se preocupe de viitorul (îndepărtat). Putem învăța multe unii de la alții”. Cum pune asta în practică?

Alex: “Întotdeauna încerc să fiu curios și să mă adaptez la oamenii cu care am de-a face la momentul respectiv. Clienții mei cosmopoliți și internaționali din Amsterdam Sud au cerințe ridicate și doresc îmbunătățiri și inovații constante. Cu ei, lucrez într-un ritm diferit, cu produse diferite și într-un mod diferit decât cu clienții mai conservatori din Craiova. Iar între timp, încerc să cresc înțelegerea reciprocă. Ca profesionist, țin și seminarii axate pe tema comunicării cu clienții. Atunci când nu folosesc tonul potrivit în cadrul acestora, primesc feedback pe această temă și învăț și din asta. În viața mea personală, sunt, de asemenea, în căutarea echilibrului. Pe de o parte, vreau să trăiesc clipa și să mă bucur fără griji. Chiar dacă asta înseamnă să-mi scot fiul în oraș pentru o cină târzie, de exemplu. Pe de altă parte, există și o nevoie de odihnă și regularitate, pe care încercăm în mod conștient să le alternăm. Întotdeauna spun: atunci când combinăm punctele forte ale culturilor noastre, apare cu adevărat ceva fantastic.” Cred că este foarte valoros să oferim perspective diferite asupra relației, diferențelor și asemănărilor dintre Țările de Jos și România. În lunile următoare, vom prezenta mai multe personalități marcante din comunitatea olandeză/belgiană din Craiova, în speranța și convingerea că acest lucru va oferi o perspectivă mai profundă și, așa cum am menționat, va face ca distanța virtuală pe care cititorul o experimentează față de România să fie puțin mai mică.

Sectorul bancar și al asigurărilor

ING are încredere continuă în România

Steven van Rijswijk, CEO ING Global: Vom continua să investim în România pentru că piața și economia încă au potențial de creștere.
Avem încredere în România și în afacerile pe care le facem aici, chiar dacă acum există mai multe incertitudini privind implicațiile geopolitice globale, rezultatul alegerilor și situația dublului deficit Steven van Rijswijk, CEO ING Global: Avem încredere în România și în afacerile pe care le facem aici, chiar dacă acum există mai multe incertitudini privind implicațiile geopolitice globale, rezultatul alegerilor și situația dublului deficit cu care se confruntă România. Avem încredere în România și în afacerile pe care le facem aici, chiar dacă există acum mai multe incertitudini cu privire la implicațiile geopolitice globale, rezultatul alegerilor și situația privind deficitul dublu cu care se confruntă România. Cu toate acestea, România rămâne o piață de investiții importantă datorită forței sale de muncă înalt calificate, în special în sectorul IT, diversității resurselor sale, cu accent pe sectorul energiei verzi, infrastructurii digitale excelente și unei piețe private competitive și sănătoase.”

Steven van Rijswijk s-a aflat la începutul acestei săptămâni la București pentru a aniversa, alături de clienții băncii, 30 de ani de prezență a grupului olandez ING pe piața bancară din România. Acesta a vorbit despre implicarea ING în economia românească: “Un milion de locuințe au fost finanțate de ING, una din trei tranzacții cu cardul sunt decontate prin ING, unul din cinci angajați își are salariul la ING, una din zece companii sunt clienți ai ING, una din cinci companii mari sunt clienți ai ING, anul trecut 28% din datoria suverană a României a fost finanțată sau intermediată de ING, iar până în acest an ING a intermediat tranzacții valutare în valoare de 13,8 miliarde de euro.

România îndeplinește condițiile pentru scutirea de vize în SUA.

România este una dintre ultimele țări din UE neincluse în programul Visa Waiver al SUA. Luna aceasta însă, ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, a anunțat că România a îndeplinit ultima condiție pentru a face parte din programul Visa Waiver. Aceasta presupune ca cetățenii români să călătorească în SUA pentru o perioadă mai mică de 90 de zile. Astfel, aceștia nu vor mai avea nevoie de viză. Ambasadorul a declarat că, cel mai probabil, românii vor putea călători fără viză în SUA în prima jumătate a anului viitor.

Potrivit evaluării Ambasadei României în SUA, România a îndeplinit ultimul criteriu pentru a avea acces la Programul Visa Waiver: rata de respingere a vizelor pentru SUA a scăzut sub 3%. “Prin aceasta, România îndeplinește formal toate condițiile tehnice pentru a face parte din Programul Visa Waiver”, a declarat ambasadorul României în SUA. Andrej Muraru. “Desigur, așteptăm confirmarea din partea partenerilor americani în perioada următoare, dar evaluarea noastră, bazată pe numărul de cereri de viză din acest an și pe trendul puternic descendent din ultimii ani, este că rata de respingere a scăzut sub pragul de 3%. Astfel, primii români vor putea călători fără viză în Statele Unite probabil în prima jumătate a anului viitor. “Călătoria fără viză în America nu este doar un statut privilegiat acordat unei țări. Acesta aduce beneficii importante. Călătoriile mai ușoare vor stimula comerțul și investițiile. De asemenea, ne așteptăm la mai multe zboruri directe între România și America în curând”, a declarat Andrei Muraru. Totuși, mai sunt câțiva pași de făcut până când acest lucru se va întâmpla. După ce autoritățile americane confirmă scăderea ratei de refuz a vizelor pentru români la sub 3%, Departamentul de Stat al SUA informează Departamentul de Securitate Internă, care face propria analiză. Decizia va fi apoi înaintată Congresului pentru vot. În iulie 2024, Guvernul României a lansat campania “Califică România în Programul Visa Waiver”, îndemnându-i pe cei care aveau deja vize să le reînnoiască pentru a atinge pragul. Au fost luate și alte măsuri. “Pentru succesul proiectului, este esențial ca un număr cât mai mare de cetățeni români să își reînnoiască vizele pentru SUA până la 30 septembrie 2024.” Acum, după confirmarea oficială a faptului că România îndeplinește oficial toate condițiile, va mai fi nevoie de câteva luni pentru ca programul să fie implementat.

Internet gratuit în România și în întreaga Europă

Ce trebuie să faceți pentru a vă conecta?

Orașele din Uniunea Europeană, inclusiv cele din România, au creat din 2018 rețele de internet wireless cu acces gratuit în parcuri, piețe și alte spații publice. Acum, UE a lansat o aplicație care facilitează accesul la Wi-Fi gratuit și rapid în spațiile publice, a anunțat reprezentanța Comisiei Europene în România. Aplicația WiFi4EU permite găsirea rapidă a hotspoturilor disponibile în apropiere și accesarea unei rețele de peste 93 000 de hotspoturi din întreaga Europă, inclusiv Islanda, Marea Britanie și Liechtenstein, cu o experiență online privată, fără urmărire sau colectare de date. După ce aplicația este descărcată și deschisă, hotspot-urile WiFi4EU din apropiere sunt afișate automat și pot fi conectate la ele. Puteți găsi apoi hotspoturile Wi-Fi pe dispozitivul dvs. mobil. Puteți descărca aplicația (disponibilă pentru iOS și Android) la acest link. Inițiativa WiFi4EU a fost lansată oficial de Comisia Europeană în 2018, ca parte a unui efort amplu de reducere a decalajului digital dintre cetățenii din diferite regiuni ale Uniunii Europene. Scopul său principal este de a oferi acces gratuit la internet de mare viteză în spațiile publice ale orașelor și localităților din Europa, inclusiv în zonele mai puțin dezvoltate sau izolate, unde accesul la internet nu este atât de ușor. Bugetul total alocat pentru WiFi4EU a fost de aproximativ 120 de milioane EUR pentru perioada 2018-2020, cu scopul de a instala hotspoturi Wi-Fi gratuite în cel puțin 8 000 de comunități europene până la sfârșitul programului .

România a fost unul dintre principalii beneficiari ai programului WiFi4EU, multe administrații locale primind finanțare pentru a instala puncte de acces Wi-Fi în zonele publice. În total, România dispune de 8 000 de hotspot-uri publice gratuite, atât în orașe, cât și în zonele rurale. Printre localitățile care au primit finanțare se numără:

1. Primăria Brașov- a instalat puncte de acces Wi-Fi gratuit în zonele publice, cum ar fi piețele și parcurile orașului.
2. Primăria Cluj-Napoca-unul dintre orașele care au implementat rapid puncte de acces, conectând piețele și instituțiile culturale la rețeaua WiFi4EU.
3. Primăria Municipiului Baia Mare- a folosit banii pentru a oferi acces gratuit la internet în diferite zone turistice și spații publice.
4. Primăria Sibiu –a instalat puncte de acces în zonele turistice din centrul vechi al orașului.
5. Oradea- Primăriaa implementat proiectul în principalele parcuri și piețe publice.
6. Primăria Constanța-hotspoturi instalate pe litoral și în zona cazinoului

Moldova primește 1,8 miliarde de euro de la UE

Vizita șefei Comisiei Europene în Republica Moldova și anunțarea noilor măsuri de sprijin pentru Chișinău au avut loc cu 10 zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, 420 de milioane de euro din ajutorul total de 1,8 miliarde de euro anunțat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Chișinău sunt granturi nerambursabile, iar restul sunt împrumuturi, a declarat viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană , Cristina Gherasimov, citată de Radiomoldova.md. Fondurile vor fi alocate treptat pe parcursul următorilor trei ani, în funcție de implementarea măsurilor prevăzute în Planul de Creștere pentru Republica Moldova, care urmează să fie finalizat până la sfârșitul acestui an.

“Ajutorul de 1,8 miliarde EUR constă într-o componentă de grant mare și semnificativă și într-o componentă de împrumut semnificativă. Împrumuturile vor fi oferite la o rată extrem de avantajoasă pentru Republica Moldova, ceea ce ne va ajuta să rambursăm împrumutul din creșterea economică pe care o vom înregistra în următorii ani.” Ursula von de Leyen a anunțat o serie de măsuri pentru sprijinirea Chișinăului. “Vom investi 1,8 miliarde de euro în economia dumneavoastră în următorii trei ani și vom concentra aceste investiții în domeniile care vor genera creștere economică. Avem deja mai multe proiecte. Vom construi două spitale noi în Bălți și Cahul (…). Susținem eforturile de reformă pentru modernizarea economiei”, a spus ea, potrivit Ziarului de Gardă . Președintele Comisiei Europene a vorbit și despre reformele guvernului de la Chișinău. “Moldova a făcut progrese remarcabile, reușind să lanseze reforme importante ale sistemului judiciar, intensificând în același timp lupta împotriva corupției și depunând eforturi susținute pentru a elimina oligarhii din economie și societate”, a declarat Von der Leyen. Maia Sandu a mulțumit UE pentru asistența primită în ultimii ani și a subliniat relațiile comerciale strânse dintre Republica Moldova și blocul comunitar. “Vizita subliniază relațiile tot mai strânse dintre Chișinău și Bruxelles”, a declarat președinția moldoveană. Maia Sandu a candidat pentru un al doilea mandat prezidențial în cadrul unor alegeri (pe care le-a și câștigat) care au avut loc în paralel cu un referendum privind înscrierea aderării la UE ca “obiectiv strategic” în Constituție. Sandu, care a condamnat ferm invazia Rusiei în Ucraina vecină, a condus eforturile Moldovei de a adera la UE și speră să atingă acest obiectiv până în 2030, scrie Reuters. Republica Moldova a început negocierile oficiale de aderare în iunie, care se așteaptă să fie lungi și dificile. Sondajele arătau deja că Sandu era favoritul la câștigarea alegerilor și avea un avans confortabil față de ceilalți 10 candidați. Sondajele au arătat, de asemenea, că majoritatea moldovenilor sprijină aderarea la Uniunea Europeană. Relațiile Moldovei cu Rusia s-au deteriorat în ultimii ani. Guvernul pro-occidental de la Chișinău a acuzat Moscova că urmărește răsturnarea sa și că se amestecă în afacerile sale interne. Pe de altă parte, Moscova a acuzat-o pe Sandu și echipa sa că încurajează “rusofobia”. Autoritățile de la Chișinău au acuzat în repetate rânduri Rusia de imixtiune în alegeri, ceea ce Moscova neagă. Parlamentul European a lansat, de asemenea, un avertisment Rusiei pe această temă. Miercuri, 9 octombrie, deputații europeni au adoptat o rezoluție care avertizează ferm împotriva încercărilor continue ale Rusiei de a deraia traiectoria europeană a Republicii Moldova, se arată într-o declarație oficială.

Rezoluția, adoptată cu 508 voturi pentru, 53 împotrivă și 104 abțineri, condamnă ferm tentativele rusești de ingerință și operațiunile hibride, care au devenit mai agresive în ajunul alegerilor prezidențiale și al referendumului constituțional din Republica Moldova, scrutinul electoral având loc la 20 octombrie. La 3 octombrie 2024, autoritățile moldovene au descoperit o fraudă electorală la scară largă finanțată de oligarhul fugar Ilan Șor, care a transferat 15 milioane de dolari către 130 000 de moldoveni în cadrul unei operațiuni de mită electorală. Parlamentul European condamnă aceste acțiuni și face apel la Rusia să respecte independența Republicii Moldova, să înceteze destabilizarea și să își retragă forțele de pe teritoriul țării. În plus, Parlamentul European reiterează apelurile anterioare pentru distrugerea tuturor munițiilor stocate în municipalitatea Cobasna, situată în regiunea transnistreană.

Buletinul informativ al Rețelei Române Olandeze este compilat cu mare atenție. Rețeaua olandeză română nu își poate asuma nicio răspundere pentru o eventuală inexactitate și / sau incompletitudine a informațiilor furnizate aici și nici un drept nu poate fi derivat din conținutul buletinului informativ. Articolele nu reflectă neapărat opinia comisiei.