Ordine de zi

Dialogul de afaceri Europa Centrală și de Est 2024

Dialogul de afaceri Europa Centrală și de Est va avea loc pe 26 septembrie. Locul în care veți afla mai multe despre oportunitățile de piață din această regiune, nu doar în România, ci în întreaga zonă, din Polonia până în Grecia. Echipa Ambasadei Olandei la București va fi prezentă pentru a răspunde oricăror întrebări Înregistrați-vă prin https://www.rvo.nl/bdcoe

Ziua de afaceri a României

Vă rugăm să notați în agendă data evenimentului anual Romanian Business Day.
Joi, 21 noiembrie, de la ora 14.30 vă așteptăm la Slot Loevesteijn în Poederoijen.
În prezent lucrăm intens la program.
Vă vom informa în detaliu în următorul buletin informativ.

Cina CEO

A ^11-a ediție a CEO DINNER pe 27 noiembrie organizată de Camera de Comerț Româno-Olandeză. Dineul anual de networking la nivel de CEO pentru comunitatea internațională de afaceri din București. Participarea se face doar pe bază de invitație. Pentru mai multe informații info@nrcc.ro

Din rețea

Ben Jager

președinte executiv al DRN și, în mod normal, redactor al acestui buletin informativ, a fost nevoit să renunțe temporar la activitatea sa în cadrul rețelei din motive de sănătate. Îi dorim însănătoșire grabnică.

Cifra de afaceri a Grupului DN AGRAR crește cu 4% în prima jumătate a anului 2024

DN AGRAG, cea mai mare companie integrată de lactate din România, a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri cu 4% în primul semestru 2024. Compania, fondată și condusă de familia olandeză de Boer, a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri la 83 de milioane de lei (16,7 milioane de euro) În ciuda unei scăderi de 12% a prețului mediu al laptelui, profitul net a rămas stabil, la 15 milioane de lei (3 milioane de euro), la fel ca în primul semestru 2023, în ciuda scăderii cu 12% a prețului mediu al laptelui. Volumul de lapte livrat a crescut, cu 17%, la 5 milioane de litri pe lună. EBITDA a crescut cu 10%, la 35 de milioane RON, în ciuda condițiilor volatile de pe piață. La sfârșitul lunii iunie 2024, efectivul de vaci de lapte și tineret bovin al DN AGRAR număra 14 700 de capete. Pe site-ul internet al DN AGRAR, www.dn-agrar.eu, puteți găsi o prezentare video amplă privind rezultatele și progresul diferitelor proiecte ale companiei.

Aveți o contribuție pentru buletinul informativ?

DRN este o rețea pentru și de către antreprenori.
Dacă aveți știri despre compania dvs. care ar putea fi de interes pentru alți membri ai rețelei, am dori să primim vești de la dvs. Un simplu e-mail cu știrile dvs. la adresa info@dutchromaniannetwork.nl va fi suficient. Vă vom contacta apoi pentru a discuta despre posibila plasare a știrii dumneavoastră.

Știri diplomatice

A fost numit un nou ambasador pentru România

Începând cu 1 august, Nicolae Comănescu a fost numit noul ambasador al României în Olanda.
Între 2016 și 2021, a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Hașemit al Iordaniei.
Din iunie 2023, a fost consilier de stat pentru politică externă și afaceri strategice în cadrul Cancelariei Primului-Ministru a Guvernului României.
Se așteaptă ca domnul Comănescu să își preia noua funcție în luna decembrie.
Ambasadorul Fătu a părăsit Țările de Jos și a fost numit Secretar de Stat-Președinte al Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență.
Însărcinatul cu afaceri ad interim până la sosirea noului ambasador este domnul Alexandru Steriu.

Știri economice

Economia României crește în trimestrul al doilea cu 0,8%

Oficiul Român de Statistică a anunțat că economia românească a crescut cu 0,8% în trimestrul al doilea 2024, una dintre cele mai mari rate din UE. Rata medie de creștere în zona euro pentru al doilea trimestru a fost de 0,3%. În ciuda faptului că economia românească dă semne de îmbunătățire, cu un șomaj rezonabil, investiții în creștere și inflație în scădere, mulți români sunt încă pesimiști cu privire la economie și finanțele personale. Și au motive pentru asta. În timp ce economia în general este în creștere, la nivel micro românii se confruntă în continuare cu evoluții care au un impact semnificativ asupra venitului lor disponibil. Prețurile ridicate ale produselor și serviciilor care fac parte în mod regulat din bugetul multor gospodării (gândiți-vă la alimente, facturi la energie, îngrijirea copiilor sau educație) pun presiune pe finanțele gospodăriilor, chiar dacă inflația, așa cum este raportată de statistici, arată o tendință descendentă, iar creșterea economică una ascendentă. Pe lângă aceasta, inegalitatea economică este încă ridicată în România. Există diferențe salariale mari și diferențe mari între pensiile “speciale”, care sunt destul de generoase, și pensiile “obișnuite”, care acoperă doar minimul de subzistență. Diferențele regionale sunt, de asemenea, mari. Creșterea economică variază foarte mult de la o provincie la alta. Calculele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză pentru acest an arată că provinciile cu cea mai mică creștere economică sunt Dâmbovița, Olt și Maramureș, iar pe de altă parte București, Brașov sau Constanța au cea mai mare creștere economică.

PIB-ul, indicatorul standard al creșterii economice, nu este menit să măsoare bunăstarea. Acesta măsoară doar dimensiunea economiei, nu și nivelul de bunăstare al oamenilor din acea economie. Dacă ne bazăm prea mult pe PIB ca indicator global al dezvoltării, putem fi induși în eroare, iar acesta este cu siguranță cazul în speță.

România ocupă locul cinci în clasamentul european al șomajului în rândul tinerilor

România ocupă locul cinci în rândul țărilor europene cu cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani, de 20,5% în iunie 2024, similar Italiei.

Media UE este de 14,4%. Pe primul loc în clasament se află Spania, cu o rată a șomajului în rândul tinerilor de 25,9%. Unul dintre posibilele motive pentru această rată ridicată a șomajului în rândul tinerilor ar fi sistemul de educație din România. Sistemul educațional din România nu se potrivește întotdeauna bine cu nevoile pieței muncii. Mulți tineri părăsesc școala sau universitatea cu competențe care nu corespund în mod adecvat cerințelor angajatorilor, ceea ce face dificilă găsirea unui loc de muncă potrivit.

Știri fiscale

Forvis Mazars Group publică Ghidul fiscal CEE 2024

Ghidul fiscal CEE oferă o perspectivă asupra sistemelor fiscale din 22 de țări europene și 3 țări din Asia Centrală. De asemenea, ghidul oferă companiilor o perspectivă cuprinzătoare asupra oportunităților de piață din regiune prin analiza tendințelor în ceea ce privește sarcina fiscală, salariile și inflația. Inflația s-a dovedit a fi o provocare majoră în ultimii ani. Inegalitatea dintre evoluția salariilor și inflație a avut consecințe economice diferite în diferite țări. De exemplu, în țări precum Croația, Slovenia, Bulgaria și Polonia, salariile au crescut mai rapid decât inflația, menținând sau chiar crescând puterea de cumpărare. În schimb, în țări precum Republica Cehă și Slovacia, salariile ajustate în funcție de inflație au înregistrat chiar o scădere. Guvernele din regiune au încercat să facă față presiunilor inflaționiste prin diverse măsuri fiscale, inclusiv noi taxe și impozite. O noutate importantă este introducerea în mai multe țări europene a “Legii privind impozitul minim”, conform căreia multinaționalele cu o cifră de afaceri globală de cel puțin 750 de milioane EUR plătesc un impozit minim de 15% în fiecare țară în care își desfășoară activitatea. Acest impozit internațional ar trebui să împiedice transferarea profiturilor între țări. O altă evoluție vizibilă în mod clar este digitalizarea continuă a declarațiilor fiscale și a colectării impozitelor, pentru a stopa evaziunea fiscală și a facilita colectarea impozitelor. Polonia și România au introdus “Standard Audit File for Taks” (SAF-T) pentru a permite schimbul de date între întreprinderi și autoritățile fiscale într-un mod standardizat. De la 1 ianuarie 2025, SAF-T va fi obligatoriu pentru toate întreprinderile.

Când vine vorba de impozitul pe venit, există diferențe interesante în regiunea ECE. Țări precum Bulgaria, România, Ucraina și Ungaria aplică un impozit forfetar cuprins între 10% și 20%. În timp ce Austria, Germania, Slovenia, Koratie și Slovacia au un sistem de impozitare progresivă, cu cele mai mari rate de impozitare în jur de 50%. Contribuțiile la asigurările sociale și ale angajaților se înrăutățesc, de asemenea, cu o rată medie de 16% în regiune, Kosovo și România având cele mai mici rate ale contribuțiilor angajaților (5% sau mai puțin), iar Austria și Slovacia cele mai mari (între 29% și 36%) Salariul minim prezintă, de asemenea, diferențe mari între țările din regiune. Kosovo și Moldova au cel mai mic salariu minim, mai mic de 260 EUR, în timp ce în majoritatea țărilor ECE salariul minim fluctuează între 700 EUR și 1 000 EUR. Excepție fac Austria și Germania, unde salariul minim este mai mare de 2 000 EUR. – Cotele TVA sunt în medie de aproximativ 20% în întreaga UE, cu excepția Croației și a Ungariei, unde sunt de 25% și, respectiv, 27%. Impozitul pe profit, în sfârșit, fluctuează între 15% și 22%, cu excepția Ungariei, unde rata este de 9%. Aceasta este doar o mică parte a raportului. Întregul raport poate fi descărcat de pe site-ul Forvis Mazars România la adresa www.forvismazars.com/ro/en/services/tax/central-and-eastern-european-tax-guide-2024

Știri agricole

Programul național de relocare a vârfurilor de încărcare în sectorul zootehnic (LVVP) se deschide luni, 6 ianuarie 2025

Schema de relocare face parte din abordarea națională a problemei șoferilor la orele de vârf. Este disponibilă o sumă totală de 90 de milioane EUR.

Fermele de creștere a animalelor care sunt considerate poluatori de vârf în conformitate cu sistemul de calcul din cauza emisiilor lor de azot în zonele sensibile Natura 2000, ar putea participa la o serie de scheme de subvenționare: să înceteze, să se extindă (în cazul producătorilor de lapte), să se relocheze sau să reducă emisiile de azot prin inovare.
Pentru schema de relocare, speciile de animale nu contează.
O fermă poate fi relocată în Țările de Jos sau într-o altă țară din Uniunea Europeană.
Astfel, și România se numără printre posibilități.
Companiile pot primi despăgubiri de 100% pentru mutarea clădirilor, instalațiilor și animalelor într-o nouă locație, pentru preluarea sau înlocuirea clădirilor în noua locație și pentru demolarea clădirilor în vechea locație.
De asemenea, pot primi o rambursare de până la 65% (80% pentru tinerii fermieri) pentru modernizarea clădirilor din noua locație, până la un maxim de 100 000 EUR.
Schema de relocare va fi deschisă timp de aproape doi ani, până la 30 noiembrie 2027, cu excepția cazului în care bugetul se va epuiza înainte de această dată.
Cererile vor fi procesate în ordinea primirii.
De asemenea, întreprinderile care intenționează să participe la această schemă pot primi mai întâi finanțare pentru un studiu de fezabilitate.
Acest lucru le permite să efectueze cercetări pentru a stabili dacă relocarea unei întreprinderi este posibilă și abordabilă pentru ele și pentru a efectua cercetări privind noile locații potențiale.
Mai multe informații despre acest program pot fi găsite pe site-ul RVO

Oportunități pentru un crescător olandez de capre în România

În cadrul evenimentului național dedicat caprinelor din 7 septembrie, Pieter Helfferich de la Agriprogress (membru al agri-taskforce-ului DRN) a prezentat oportunitățile pentru sectorul olandez al caprinelor în România. Există numeroase oportunități atât în sectorul intensiv, cât și în cel extensiv al caprinelor.

România, aflată în prezent pe locul³ în UE în ceea ce privește numărul de capre, are mare nevoie de lapte de iarnă. Producția actuală se bazează pe producția de vară (mai-octombrie), ceea ce înseamnă că o cantitate mare de lapte trebuie importată în perioada octombrie-aprilie. În prezent, în România există aproximativ 2 milioane de capre, dar cu o producție medie relativ scăzută, de 1,5 kg pe zi în 200 de zile. În iunie 2025, Agriprogress organizează o călătorie de studiu în România. Mai multe informații despre această călătorie pot fi găsite pe site-ul Agriprogress

Post Craiova – Perspectiva unui antreprenor olandez în România.

Diferențe și asemănări

În timpul numeroaselor vizite ale clienților și relațiilor la centrele noastre de livrare din Craiova și Timișoara, o întrebare frecvent pusă este: care sunt diferențele dintre olandezi și români? Întotdeauna sunt oarecum reticent în declarațiile pe această temă. Este destul de dificil să nu generalizez și să nu simplific foarte mult imediat. După cum a remarcat odată pe bună dreptate regina Maxima: “Olandezul nu există”. Același lucru este valabil, desigur, și pentru român. Cu toate acestea, este util să fim conștienți de diferențele culturale și de mentalitate, pornind de la ideea că, dacă vă înțelegeți mai bine, puteți și comunica mai bine între voi. În primul rând, există mari diferențe regionale în interiorul României. Este mai ușor să faci afirmații despre un individ decât despre presupuse trăsături comune ale tuturor indivizilor dintr-o țară. Să descrii un olandez “tipic” devine dificil dacă trebuie să compari un frison și un limburger. Dacă ar fi să conduceți pe diagonală prin România, ați putea parcurge mai mult de 1 000 km. Așadar, există aceste diferențe regionale și în România. În special, diferența dintre urban și rural este mult mai pronunțată în România decât în Țările de Jos. Multe orașe din România se modernizează rapid și sunt din ce în ce mai comparabile cu Olanda în ceea ce privește facilitățile. Pe de altă parte, mediul rural pare să îmbătrânească din ce în ce mai mult. Datorită investițiilor străine uriașe, agricultura devine din ce în ce mai extinsă, dar practic nu există locuri de muncă. Tinerii pleacă și nu există aproape nicio facilitate. Ca urmare, dacă părăsești orașul, călătorești aproape literalmente înapoi în timp. Românul care locuiește la țară trăiește de fapt pe o altă planetă decât orășeanul. După ce am locuit permanent în România timp de 17 ani și am experimentat eu însumi modernizarea, pot spune că există și diferențe culturale semnificative între olandezi și români. Românii sunt pasionați, plini de umor și comunicativi, un pic ca italienii din sud. Fiind singura țară din Europa de Est, România a fost ocupată de romani acum aproximativ 2.000 de ani. Legiunile romane s-au amestecat cu dacii, locuitorii originari ai zonei, în sudul actualei Românii. Rezultatul încă se poate auzi în limbă, care este singura din regiune cu o origine latină și nu slavă. De asemenea, se reflectă în relațiile familiale foarte strânse. Aceste caracteristici sud-europene se combină cu atitudinea rezervată și “untul peștelui”, mai specifică Europei de Est. Încrederea între cetățeni și între cetățeni și guvern este mult mai scăzută decât în Țările de Jos. Chiar și după afacerea cu indemnizația și extracția de gaze în Groningen. În relațiile de afaceri, există mai multă ierarhie decât în Țările de Jos. Cea mai importantă evoluție în opinia mea este diferențele de mentalitate care dispar tot mai mult între tinerii adulți cu studii superioare din Olanda și România. La NetRom, investim mult timp pentru a face aceste diferențe și mai mici, sau pentru a profita de ele.

Utilizând cursuri de formare privind abilitățile dure și transversale și o aplicație 360 de grade care detaliază istoricul de lucru al echipelor și angajaților, putem corela cu atenție cunoștințele și experiența dezvoltatorilor de software cu cererea clienților. De asemenea, creștem cunoștințele verticale ale angajaților – sau cunoștințele sectoriale – prin lucrul în aceleași echipe cu aceiași clienți pentru perioade mai lungi de timp. Astfel, angajații învață să înțeleagă obiectivul final și să se bazeze pe propriile cunoștințe și abilități. Apoi, de exemplu, a da replici devine mult mai confortabil pentru colegii români. Această abordare duce la o cooperare calitativ mai bună și face ca diferențele culturale să fie mai viabile. Rezultatele sunt clar vizibile în modul în care inginerii noștri software lucrează împreună cu angajații clienților în așa-numitele echipe “mixte”. Pasiunea și entuziasmul cu care aceste echipe construiesc împreună și armonios cele mai inovatoare aplicații sunt adesea cu adevărat extraordinare. Naționalitatea, sexul, vârsta și locația nu joacă niciun rol, iar măiestria și expertiza, cu atât mai mult. Am menționat-o de multe ori în acest loc. Majoritatea celor care vizitează pentru prima dată site-urile noastre din România sunt total surprinși de ceea ce găsesc. Prin aceste vizite și prin blogurile Post Craiova, sper să continui să pun umărul la mai multă și mai bună înțelegere în ambele sensuri.

Știri culturale

Dacia – Imperiul de aur și argint

Până la 26 ianuarie 2025, Muzeul Drents va găzdui marea expoziție de arheologie Dacia – bogată în aur și argint.
Mai mult de 50 de comori de aur și argint din România, din secolul al XX-lea î.Hr. până în secolul al III-lea d.Hr. vor fi apoi expuse la Assen.

Cea mai mare parte datează din perioada de dinaintea cuceririi romane (106 d.Hr.). Dacia spune povestea dacilor, unul dintre “popoarele uitate” ale istoriei mondiale.
În secolul al II-lea î.Hr., dacii locuiau o mare parte din Dacia, actuala Românie.
Poziția sa geografică unică – între stepa eurasiatică la est, Marea Mediterană la sud și Europa Centrală la vest – face din această zonă o răscruce de culturi.

Grecii, celții, tracii, sciții și perșii au avut o influență asupra dacilor și, prin urmare, în obiecte se pot găsi elemente ale acestor culturi diferite. Romanii au manifestat, de asemenea, un mare interes pentru Dacia. I-au dedicat două bătălii înainte de a cuceri în cele din urmă națiunea în dificultate în anul 106 d.Hr. În Dacia – Imperiul Aurului și Argintului , muzeul se concentrează asupra perioadei anterioare acestei cuceriri. În centru se află identitatea dacilor și impresionantele comori de aur și argint.

Mai multe informații și programul de funcționare pot fi găsite pe site-ul web al Muzeului Drents.

Buletinul informativ al Rețelei Române Olandeze este compilat cu mare atenție. Rețeaua olandeză română nu își poate asuma nicio răspundere pentru o eventuală inexactitate și / sau incompletitudine a informațiilor furnizate aici și nici un drept nu poate fi derivat din conținutul buletinului informativ. Articolele nu reflectă neapărat opinia comisiei.