Oficiul Român de Statistică a anunțat că economia românească a crescut cu 0,8% în trimestrul al doilea 2024, una dintre cele mai mari rate din UE.
Rata medie de creștere în zona euro pentru al doilea trimestru a fost de 0,3%.
În ciuda faptului că economia românească dă semne de îmbunătățire, cu un șomaj rezonabil, investiții în creștere și inflație în scădere, mulți români sunt încă pesimiști cu privire la economie și finanțele personale.
Și au motive pentru asta.
În timp ce economia în general este în creștere, la nivel micro românii se confruntă în continuare cu evoluții care au un impact semnificativ asupra venitului lor disponibil.
Prețurile ridicate ale produselor și serviciilor care fac parte în mod regulat din bugetul multor gospodării (gândiți-vă la alimente, facturi la energie, îngrijirea copiilor sau educație) pun presiune pe finanțele gospodăriilor, chiar dacă inflația, așa cum este raportată de statistici, arată o tendință descendentă, iar creșterea economică una ascendentă.
Pe lângă aceasta, inegalitatea economică este încă ridicată în România.
Există diferențe salariale mari și diferențe mari între pensiile “speciale”, care sunt destul de generoase, și pensiile “obișnuite”, care acoperă doar minimul de subzistență.
Diferențele regionale sunt, de asemenea, mari.
Creșterea economică variază foarte mult de la o provincie la alta.
Calculele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză pentru acest an arată că provinciile cu cea mai mică creștere economică sunt Dâmbovița, Olt și Maramureș, iar pe de altă parte București, Brașov sau Constanța au cea mai mare creștere economică. PIB-ul, indicatorul standard al creșterii economice, nu este menit să măsoare bunăstarea.
Acesta măsoară doar dimensiunea economiei, nu și nivelul de bunăstare al oamenilor din acea economie.
Dacă ne bazăm prea mult pe PIB ca indicator global al dezvoltării, putem fi induși în eroare, iar acesta este cu siguranță cazul în speță.