Parlamentul European solicită Comisiei Europene să compenseze pierderile financiare suferite de România și Bulgaria ca urmare a neacceptării în spațiul Schengen De asemenea, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să estimeze pierderile financiare, profiturile nerealizate și daunele aduse mediului de România și Bulgaria, precum și de Uniune în ansamblu, începând cu 2011, ca urmare a neacceptării României și Bulgariei în spațiul Schengen.
De asemenea, Comisia ar trebui să analizeze posibilele mecanisme de compensare a acestor pierderi.
România și Bulgaria ar avea dreptul la despăgubiri pentru pierderile financiare suferite ca urmare a deciziei “negative și nejustificate” luate cu privire la aderarea celor două țări la spațiul Schengen, luând în considerare pierderile financiare suferite începând din iunie 2011, potrivit Rezoluției Parlamentului European din 12 iulie 2023 privind aderarea la Schengen, publicată astăzi în Jurnalul Oficial al UE.
În continuare, “Parlamentul invită Comisia să estimeze pierderile financiare, câștigurile nerealizate și daunele aduse mediului de România și Bulgaria, dar și de Uniune în ansamblu, ca urmare a faptului că România și Bulgaria nu mai sunt membre ale spațiului Schengen din 2011; Comisia ar trebui să analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare suferite de Bulgaria și România ca urmare a deciziei negative și nejustificate luate cu privire la aderarea celor două țări la spațiul Schengen, ținând seama de pierderile financiare suportate începând cu iunie 2011 Ce pierderi implică neacceptarea României, Bulgariei și Schengen? Potrivit rezoluției, cele două state au suferit daune colaterale și ireparabile, cum ar fi cele cauzate de creșterea emisiilor de dioxid de carbon generate de milioanele de vehicule care așteaptă câteva ore la controalele de frontieră în fiecare an.
În același timp, acest lucru contrastează puternic cu obiectivele de neutralitate climatică ale Uniunii.
“Nivelul ridicat de poluare cauzat de miile de vehicule care stau zilnic la coadă și așteaptă mai multe ore sau chiar zile pentru a trece frontierele dintre Ungaria și România, România și Bulgaria și Bulgaria și Grecia reprezintă, de asemenea, o amenințare pentru mediu, precum și pentru sănătatea șoferilor, a personalului vamal și a persoanelor care locuiesc în zonele de trecere a frontierei; întrucât informațiile bazate pe dovezi au arătat că 46 000 de tone de CO2 sunt emise anual ca urmare a deciziei de a nu elimina controalele la frontierele interne pentru România și Bulgaria”, se arată în rezoluție.
Datele Parlamentului arată, de asemenea, că cozile create de camioanele care așteaptă au depășit 25 km la frontiera de vest a României în 2022, în timp ce timpul de așteptare pentru camioanele care trec frontierele dintre statele membre Schengen a fost între 10 și 30 de minute în 2021.
În multe puncte de trecere nefiind raportate întârzieri.
Fostul ministru al economiei, Florin Spataru, a estimat că România pierde anual 10 miliarde de euro din cauza neacceptării în Schengen. Ce se mai poate face Parlamentul subliniază, de asemenea, necesitatea de a analiza posibilitățile actuale și potențiale viitoare de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Poziția instituției vine în contextul în care, în octombrie 2023, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins ca “vădit inadmisibilă” acțiunea în anulare formulată de deputatul român Eugen Tomac împotriva Consiliului UE cu privire la decizia
de a nu permite României să intre în spațiul Schengen.
“Parlamentul regretă și subliniază cu mare îngrijorare faptul că decizia negativă privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv de propaganda rusă, în detrimentul obiectivelor de politică externă ale UE; subliniază că această decizie, chiar dacă nu se bazează pe criterii solide din punct de vedere juridic și aplicabile, subminează capacitatea UE de a-și promova valorile și buna guvernanță în țările din afara UE, inclusiv în țările aderente. Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen este esențială, deoarece un spațiu Schengen extins fără controale la frontierele interne va face UE mai puternică. Facem apel la toate statele membre să își îndeplinească obligația de cooperare loială cu România și Bulgaria în ceea ce privește aderarea acestor două state membre la spațiul Schengen, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din TUE, și observăm că niciun stat membru nu ar face acest lucru încălcând în mod arbitrar drepturile altor state membre, inclusiv drepturile lor legitime de a adera la spațiul Schengen odată ce criteriile au fost îndeplinite”, se arată în rezoluția Parlamentului European.
De asemenea, Comisia ar trebui să analizeze posibilele mecanisme de compensare a acestor pierderi.
România și Bulgaria ar avea dreptul la despăgubiri pentru pierderile financiare suferite ca urmare a deciziei “negative și nejustificate” luate cu privire la aderarea celor două țări la spațiul Schengen, luând în considerare pierderile financiare suferite începând din iunie 2011, potrivit Rezoluției Parlamentului European din 12 iulie 2023 privind aderarea la Schengen, publicată astăzi în Jurnalul Oficial al UE.În continuare, “Parlamentul invită Comisia să estimeze pierderile financiare, câștigurile nerealizate și daunele aduse mediului de România și Bulgaria, dar și de Uniune în ansamblu, ca urmare a faptului că România și Bulgaria nu mai sunt membre ale spațiului Schengen din 2011; Comisia ar trebui să analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare suferite de Bulgaria și România ca urmare a deciziei negative și nejustificate luate cu privire la aderarea celor două țări la spațiul Schengen, ținând seama de pierderile financiare suportate începând cu iunie 2011 Ce pierderi implică neacceptarea României, Bulgariei și Schengen? Potrivit rezoluției, cele două state au suferit daune colaterale și ireparabile, cum ar fi cele cauzate de creșterea emisiilor de dioxid de carbon generate de milioanele de vehicule care așteaptă câteva ore la controalele de frontieră în fiecare an.
În același timp, acest lucru contrastează puternic cu obiectivele de neutralitate climatică ale Uniunii.
“Nivelul ridicat de poluare cauzat de miile de vehicule care stau zilnic la coadă și așteaptă mai multe ore sau chiar zile pentru a trece frontierele dintre Ungaria și România, România și Bulgaria și Bulgaria și Grecia reprezintă, de asemenea, o amenințare pentru mediu, precum și pentru sănătatea șoferilor, a personalului vamal și a persoanelor care locuiesc în zonele de trecere a frontierei; întrucât informațiile bazate pe dovezi au arătat că 46 000 de tone de CO2 sunt emise anual ca urmare a deciziei de a nu elimina controalele la frontierele interne pentru România și Bulgaria”, se arată în rezoluție.
Datele Parlamentului arată, de asemenea, că cozile create de camioanele care așteaptă au depășit 25 km la frontiera de vest a României în 2022, în timp ce timpul de așteptare pentru camioanele care trec frontierele dintre statele membre Schengen a fost între 10 și 30 de minute în 2021.
În multe puncte de trecere nefiind raportate întârzieri.
Fostul ministru al economiei, Florin Spataru, a estimat că România pierde anual 10 miliarde de euro din cauza neacceptării în Schengen. Ce se mai poate face Parlamentul subliniază, de asemenea, necesitatea de a analiza posibilitățile actuale și potențiale viitoare de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Poziția instituției vine în contextul în care, în octombrie 2023, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins ca “vădit inadmisibilă” acțiunea în anulare formulată de deputatul român Eugen Tomac împotriva Consiliului UE cu privire la decizia
de a nu permite României să intre în spațiul Schengen.
“Parlamentul regretă și subliniază cu mare îngrijorare faptul că decizia negativă privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv de propaganda rusă, în detrimentul obiectivelor de politică externă ale UE; subliniază că această decizie, chiar dacă nu se bazează pe criterii solide din punct de vedere juridic și aplicabile, subminează capacitatea UE de a-și promova valorile și buna guvernanță în țările din afara UE, inclusiv în țările aderente. Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen este esențială, deoarece un spațiu Schengen extins fără controale la frontierele interne va face UE mai puternică. Facem apel la toate statele membre să își îndeplinească obligația de cooperare loială cu România și Bulgaria în ceea ce privește aderarea acestor două state membre la spațiul Schengen, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din TUE, și observăm că niciun stat membru nu ar face acest lucru încălcând în mod arbitrar drepturile altor state membre, inclusiv drepturile lor legitime de a adera la spațiul Schengen odată ce criteriile au fost îndeplinite”, se arată în rezoluția Parlamentului European.
România a intrat în spațiul Schengen cu frontiere aeriene și maritime la 31 martie 2024, dar nu s-a luat încă nicio decizie cu privire la extinderea acestuia cu frontiere terestre.
Motivul care stă la baza acestei situații este că Austria ține ostatică Uniunea Europeană din motive politice interne de partid, deoarece încă urmează modelul unanimității.
Acest lucru subminează în mod neintenționat unitatea Uniunii Europene.
Normele privind votul în Consiliu sunt prevăzute la articolul 16 alineatele (4) și (5) din Tratatul UE și la articolul 238 din Tratatul de funcționare a UE.
Tratatul de la Lisabona prevede trei reguli de vot diferite: Consiliul votează cu majoritate simplă, majoritate calificată sau unanimitate (unanimitate).
Utilizarea abuzivă a unanimității necesită conversia procedurii de vot la majoritatea calificată