Cifrele recente ale Institutului Național de Statistică (INS) confirmă profilul agricol puternic al țării, cu peste 2,8 milioane de ferme. Se poate spune cu siguranță că 1 din 3 ferme din UE este o fermă românească. Deși contribuția agriculturii la PIB este limitată în termeni pur economici, proporția uriașă a populației care depinde de acest sector face ca importanța sa să depășească cu mult cifrele economice.

Agricultura tradițională, mai extensivă, practicată de aceste ferme a avut, de asemenea, o contribuție pozitivă la echilibrul dintre agricultură și natură în România.

Numărul fermelor a scăzut cu 1%, iar suprafața terenurilor agricole utilizate cu 1,7% în 2023, comparativ cu Recensământul general al agriculturii din 2020, conform datelor INS.


Dacă în 2020 existau 2,887 milioane de exploatații agricole în România, trei ani mai târziu numărul acestora era de 2,859 milioane, din care 2,834 milioane erau neîncorporate și 25.000 erau încorporate. În 2023, numărul de exploatații agricole constituite în societăți a rămas același ca în 2020. Aceste cifre arată o ajustare structurală redusă în ultimii 3 ani.

Conform rezultatelor anchetei privind structura exploatațiilor agricole, în anul de referință 2023, un total de 2,859 milioane de exploatații agricole utilizau 12,55 milioane de hectare de teren agricol. Suprafața medie de teren agricol utilizat pe exploatație în 2023 a fost de 4,39 ha, comparativ cu 4,42 ha în 2020. Pe categorii de exploatații, suprafața medie de teren agricol utilizat pe exploatație neîncorporată în 2023 a fost de 2,74 ha, comparativ cu 2,73 ha în 2020.
În mod similar, suprafața medie de teren agricol utilizat pe exploatație neîncorporată a fost de 190,51 ha, față de 194,78 ha în 2020. Datele INS arată, de asemenea, că numărul exploatațiilor foarte mici, care au utilizat o suprafață agricolă de până la un hectar, a scăzut cu 1,3 % în 2023 față de 2020. La această scădere au contribuit atât fermele care utilizează o suprafață agricolă mai mică de 0,5 ha (37,3% din totalul fermelor), cât și cele care utilizează o suprafață agricolă cuprinsă între 0,5 și 1 ha (16,3% din totalul fermelor).

Anul trecut, o mare parte din suprafața agricolă utilizată, 47%, era deținută de utilizatori. Mai exact, 36,8 % din suprafața agricolă utilizată a fost deținută de ferme neîncorporate și 10,2 % de ferme încorporate.

Comparativ cu 2020, în 2023, suprafața utilizată ca teren arabil (inclusiv serele) a scăzut cu 1%, suprafața utilizată ca pășuni și fânețe cu 2,9% și suprafața utilizată ca culturi permanente cu 5,4%. Anul trecut, suprafața utilizată ca teren arabil a scăzut la 8,483 milioane ha (de la 8,571 milioane ha în 2020), pășunile și fânețele au acoperit 3,617 milioane ha (3,724 milioane ha în 2020), culturile permanente 325 000 ha (344 000 ha în 2020), iar fermele familiale au ocupat o suprafață în ușoară creștere, de 125 000 ha (față de 124 000 ha în 2020).

În timp ce motorul modernizării se află în fermele comerciale mai mari (practic cele 25 000 de ferme încorporate), valoarea fermelor de familie mai mici este incontestabilă din punct de vedere social și al mediului. România poate și trebuie să joace un rol mai important în producția și securitatea alimentară în Europa, deoarece există încă mult loc pentru dezvoltare în această regiune. Dezvoltare durabilă, desigur